Registre parohiale din Țara Românească — religia ortodoxă (1831–1865)

De la Enciclopedia genealogica
Versiunea din 18 septembrie 2024 17:39, autor: Stratocaster (discuție | contribuții) (completarea transcrierilor cf. discuției)

În Țara Românească, Regulamentul Organic a pus în sarcina parohiilor responsabilitatea consemnării botezurilor, cununiilor și deceselor în condici parohiale.

Context istoric

Până în secolul al XVI-lea, starea civilă a persoanelor nu a fost înregistrată nici laic și nici religios în Țara Românească.[1] Starea civilă și relațiile familiale în general erau validate de comunitate sau consemnate în diverse acte de proprietate. Astfel, starea civilă se putea dovedi cu martori sau acte de familie. Martorii erau de regulă rude sau vecini bine văzuți în comunitate care puteau confirma naşterea, căsătoria sau moartea unei persoane, garantând cu reputația lor, fără a exista sancţiuni în cazul unei declaraţii false.[2]

Începând cu secolul al XVI-lea, preoţii au început să țină liste simple cu numele persoanelor botezate, cununate şi înmormântate, inițial în parohiile din marile centre urbane și mănăstiri. În Țara Românească, primele recomandări în această privință apar în Pravila cea Mare a lui Matei Basarab din 1652, în carese realizează prima reglementare detaliată a familiei, căsătoriei, divorțului, înfierii și tutelei. Pravila prevede puterea maritala a soțului, dreptul lui exclusiv de a administra zestrea soției și de a-i aplica pedepse fizice. Sunt precizate posiblele motivele de divorț: adulterul, erezia, vrăjmășia, neîntreținerea soției, bătaia peste măsură, nebunia, facerea de farmece și beția. Pravila prevede de asemenea că în cazul în care divorțul se pronunța din vina bărbatului, femeia avea dreptul de a-și recupera zestrea.[3]

În Capetele de poruncă publicate în 1714 de Antim Ivireanu, mitropolit de București, apar dispoziții date preoţilor pentru evidenţa înmormântărilor şi întocmirea testamentelor.[4] Norme referitoare la starea civilă se găsesc şi în Pravilniceasca condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1779.

Evidenţa stării civile a persoanelor începe să fie reglementată abia la începutul secolului al XIX-lea. Mai precis, în 1817, Codul Caragea, Codul civil al Țării Românești, prevede în capitolul al doilea, intitulat Pentru înscrierile stării civile, înfiinţarea în fiecare județ a unei condici pentru consemnarea evenimentelor de stare civilă. Condicile erau administrate de preoţii parohi, iar mitropolia coordona și centraliza păstrarea acestora.[5]

Regulamentul Organic din Țara Românească (1831) a impus pentru prima oară un sistem integral de evidență a stării civile. Aceasta era pusă tot în responsabilitatea preoţilor, care consemnau botezurile, cununiile și decesele în condici parohiale pentru starea civilă, numite mitrice. Ministerul de Interne a elaborat modelele de condici de stare civilă, care erau tipărite de mitropolie și episcopii pentru fiecare parohie. Preoții erau obligați să redacteze aceste acte în dublu exemplar, din care unul original și o copie. La sfârşitul anului, un exemplar era înaintat ispravnicului, prin intermediul protoiereului, iar al doilea exemplar rămânea în arhiva parohiei. Mitropolitul şi episcopii eparhi supravegheau completarea riguroasă a condicilor.

Acest sistem a funcționat până la introducerea Codului Civil din 1864, pus în aplicare în decembrie 1865. Pentru prima dată, rolul de ofiţer al stării civile revenea autorităţilor administrative laice, ieșind din competența bisericii. Cu toate acestea, rolul bisericii în starea civilă a rămas în legislație până în 1928, când legea care uniformiza starea civilă după Mare Unire prevedea că evenimentele de stare civilă trebuiau urmate şi de binecuvântarea religioasă.

Registrele parohiale

De-a lungul celor aproape 35 de ani în care evidența stării civile a fost ținută de preoți, au existat mai multe modele de registre de stare civilă, fie cu pagini goale și texte scrise de mână după un tipar, fie cu un șablon tipărit prealabil și completate de mână. Registrele erau redactate în limba română folosind alfabetul chirilic.

Registrele pentru botezuri

O pagină dintr-un registru parohial pentru botezuri din satul Chiojdu pentru anul 1833.

Registrele pentru botezuri din 1831–1833

Primele registre pentru evidența botezurilor aveau pagini goale și erau completate de mână de preoți după un format prestabilit. Acest tip de registru a fost folosit din 1831 până în 1833, în 1834 fiind introdus un model de registre cu șablon tipărit.

Paginile puteau conține una sau mai multe înregistrări, de regulă două sau trei. Textul înregistrărilor poate varia, dar conține de regulă aceleași informații. Înregistrările erau numerotate în partea de sus. Paragraful menționa data, locul, numele de botez, numele tatălui și al nașului. Sub paragraf era consemnat numele preotului, al nașului, și al martorilor.

Al douăzecișicincilea

Astăzi la două zeci și patru de zile ale (lunii) lui oct(ombrie) anul o mie optu sute trei zeci și trei în sat(ul) Chiojdului din Bâsca sau botezat Ilinca sin Dumi(t)rache Codescu în (le)gea pravoslavnică, naș findule: Dumitrache sin Pop(a) Ion Drugă din satu(l) Păltineni.

Popa Dumitru ot Chiojdu din Bâsca

Dumitrache sin Pop(a) Ion Drug(ă) ot Păltineni

Panaitu Codescu ot Chiojdu din Bâsca

Registrele pentru botezuri din 1834

Pagină dintr-un registru parohial pentru botezuri al satului Liliești, județul Prahova din anul 1834

Primele registre cu șabloane pretipărite în Țara Românească au apărut probabil în 1834. Acestea sunt intitulate Însemnarea celor ce să botează. Conțin chenare cu un șablon tipărit de trei ori pe fiecare pagină. Textul tipărit are spații libere unde sunt consemnate sexul, numele părinților, localitatea, numele preotului, hramul bisericii, data botezului, numele de botez și numele nașului. Dedesubt, șablonul are prevăzut un spațiu pentru iscălituri, iar în partea dreaptă este o manșetă cu data nașterii.

Sau născut pruncul parte bărbătească în luna și ziua anuluǐ ce să arată împrotivă. Tatăl prunculuǐ Ioniță Neacșu Bulărean și muma Anca Dumitrache Nánu lăcuitorǐ din satul Lilieștilor — sau botezat și sau ouns cu sfântul mir, prin mine Preotul Dumitrache Diiacon Neculaie Parohialnic al bisericiǐ Sfânt Ierarh Neculaie — care să află întru acestu satu — în luna iulie ziua duminică și anulși sau dat în sfântul botez pruncului numele Pantazi — Nașul luǐ au fost Popa Dumitrache lăcuit(or) în satul Lilieșilor

Sau adeverit de supt iscălițiǐ,

Obrazul bisericesc Popa Dumitrache sin Diiacon Neculaie

Naș Popa Dumitrache

Părințiǐ prun(cului) Ioniță sin Neacșu Bulărean și Anca Dumitrache

1834

în luna iulie 24

ziua marți

Pagini din registrul parohial pentru botezuri din satul Cioara, județul Prahova, din anul 1835

Registrele pentru botezuri din 1835–1859

În 1835, în Țara Românească se introduce un model nou de registre parohiale pentru botezuri, în format tabelar. Formularele se întindeau pe două pagini și consemnau șapte botezuri, câte unul pe fiecare rând.

pagina din stânga
Numărul Anul Domnuluǐ Luna Zioa Anul Domnuluǐ Luna Zioa Parte bărbătească Parte femeiască Numele pruncului care i sau dat la botez Numele porecla si meseria părinților pruncului.
Nașterii Botezului
1 1835 septbr.

12

luni 1835 septbr.

8

duminecă Parte bărbătească Costandin Muma Mariia sin Din(u) Direa

Tatăl Marin Lamboiu

pagina din dreapta
Numele orașuluǐ sau al satuluǐ unde sau născut pruncul Numele nașuluǐ, sau al nașiǐ si porecla lor Iscăliturile
Satul Cioara Logoft Costache sin Postel(ni)cu Neculaie Obrazul bisericesc preot Stan

Naș logofăt Costache sin Postelnicu Neculaie

Părinții pruncului Marin Lamboiu și Mariia Din(u) Direa

Pagini din registrul parohial pentru botezuri din satul Băicoi de Jos, județul Prahova, din anul 1862.

Registrele pentru botezuri din 1860–1862

În 1860 se introduce un nou model de tabel, cu coloane suplimentare pentru legitimitate, gemeni și malformații congenitale. Formularele au zece rânduri în fiecare formular și capul de tabel este tipărit într-un alfabet de tranziție foarte apropiat de cel latin.

pagina din stânga
Nr. Anulǔ. Luna. Zioa. Anulǔ. Luna. Zioa. Parte bărbătească. Parte femeească. Numele care i s'a dat din Botez Numele și pronumele și meseria părințilorǔ prunculuǐ.
Naștereǐ. Botezuluǐ.
11 1862 iunie 17 1862 iunie 18 1 Ioan Coman Istrate cu Voica Cismar
pagina din dreapta
Numirea orașuluǐ și a satuluǐ unde s'a nüscut pruncul. Din cununie legitimü saǔ fără cununie. De sînt gemenǐ saǔ skilozǐ Numele nașuluǐ saǔ al nașeǐ șipronumele lor. Iscăliturile.
în satul Băicoiu de Jos Din cununie legitimă Ioan Vișănoiu Preotu Vasile
Pagini din registrul parohial pentru botezuri din satul Băicoi de Jos, județul Prahova, din anul 1864.

Registrele pentru botezuri din 1863–1865

În 1863 se introduce un nou model de tabel, cu ordinea coloanelor schimbată. Formularele au tot zece rânduri în fiecare formular și capul de tabel este tipărit într-un alfabet de tranziție, mai mult sau mai puțin apropiat de cel latin.

pagina din stânga
Data naștereǐ Secsulǔ De sîntǔ gemenǐ saǔ skilozi (cu beteșugǔ) Orașulǔ saǔ comuna unde s'a născutǔ prunculǔ. Numele și pronumele, starea saǔ meseria părințilorǔ prunculuǐ.
Legitimǐ Nelegitimǐ
anul luna ziua bărbațǐ. femeǐ. bărbațǐ. femeǐ.
11 1864 februarie 3 1 în Băicoi de Jos Dinu sin Pîrvu cu Casandra Muncitor
pagina din dreapta
Data botezuluǐ Numele care i s'a datǔ din botezǔ. Numele și pronumele nașului saǔ a nașeǐ. Sub-scrierile preotuluǐ, nașuluǐ și părințilorǔ
anul luna ziua
1864 februarie 5 Bogdan Costandin Săpunaru Ioan Preotu Stroe

Costandin Săpunaru

Dinu sin Pîrvu cu Casandra

Registrele pentru cununii

Prima pagină din registrul parohial pentru căsătorii din satul Posești Ungureni din anul 1832.

Registrele pentru cununii din 1831–1833

Primele registre pentru evidența cununiilor aveau pagini goale și erau completate de mână de preoți după un format prestabilit. Acest tip de registru a fost folosit din 1831 până în 1833, în 1834 fiind introdus un model de registre cu șablon tipărit.

1: Astăzi la șapte zile ale lunii lui ghenarie anu o mie optu sute trei zeci și trei sau cununat Gheorghe sin Dragomir Școpul din satul Posești Pământeni jud(ețul) Saac plaiu Teleajnului cu fata Sultana sin Bucur Boștină din satul Posești Ungureni jud(ețul) Saac plaiu Teleajnului în legea pravoslavnică amândoi întru întâia cununie, naș fiindule Gheorghe sin Pop Crăciun

" Popa Rad(u)

" Gheorghe sin Popa Crăciun

" Frâncul Sersea

" Avram Vizirean

Pagină din registrul pentru cununii al parohiei Sfinții Voievozi din satul Dâmbu Ungureni, județul Prahova, pe anul 1834.

Registrele pentru cununii din 1834

Primele registre pentru cununii cu șabloane pretipărite în Țara Românească au apărut probabil în 1834. Acestea sunt intitulate Însemnarea celor ce să cunună. Conțin chenare cu un șablon tipărit de trei ori pe fiecare pagină. Textul tipărit are spații libere unde sunt consemnate numele și domiciliul mirilor, tatălui miresei și al nașilor, numele preotului și hramul bisericii. Dedesubt, șablonul are prevăzut un spațiu pentru iscălituri, iar în partea dreaptă este o manșetă cu data cununiei.

Sau logodit și sau cununat mirele Dumitru Pătrașcu lăcuitor în satul Dâmbul Ungureni, cu numita mireasă Voica, fata lui Șerban Bărbieru lăcuitoriuluǐ din satul Dâmbul Ungureni în luna, ziua și anul ce să arată împrotivă, prin mine Preotul Dumitrache Diiaconul Neculae parohul bisericii a sfântților Voivozi — — care să află întru acestui satu. Nașiǐ luǐ au fost Pârvul sin Popa Costandin lăcuiți în oraș(ul) Ploeștilor cariǐ și mărturisesc cu mine.

Cau adeverit de supt iscăliți,

Obrazul bisericesc Popa Dumitrache sin Diiaconul Neculaie

Nașul Pârvul sin Popa Costandin

Nașa — —

1834

în luna februar 24

ziua duminecă

Pagini din registrul parohial pentru cununii din satul Chiojdu din Bâsca, județul Buzău, din anul 1843.

Registrele pentru cununii din 1835–1859

În 1835 se introduce un model nou de registre parohiale pentru cununii, în format tabelar. Formularele se întindeau pe două pagini și consemnau șapte cununii, câte una pe fiecare rând.

pagina din stânga
Numărul Anul Domnuluǐ Luna Zioa Numele porecla sinul și meseria mirelui Locul lăcuinții mireluǐ Numele miresii și al părinților ieii
NO 1 1843 ghena(rie) 13 Anghel sin Bănică Izbășoiu Chiojdu din Bâsca Ilinca sin Dumitru Tănase
pagina din dreapta
Locul lăcuinții mirelui Întru întâia, a duoa sau a triia kununie. Numele și meseria nunuluǐ și al nuneǐ Iscăliturile
Păltineni Întâia cununie Pană Popescu Obrazul bisericesc popa Dumitru

Nunul Pană Popescu

Nuna Ilinca

Pagini din registrul parohial pentru cununii al comunei Băicoiu de Sus din anul 1860.

Registrele pentru cununii din 1860–1861

În 1860 se introduce un model nou de registre parohiale pentru cununii, care include și coloane pentru vârstele mirilor.

pagina din stânga
No. Anul. Luna. Zioa. Numele pronumele și meseria Mireluǐ Locul locuinți mirelui Numele miresiǐ și al părinților eǐ. Locul locuinți miresi
11 1860 Noemv. 24 Ioan sinu Stanca Manumuncitor în sat Băicoiu de susu Stana sin Stanca Văduva în Băicoiu de Susu
pagina din dreapta
Întru întîǐa, a duoa saǔ a treia kununie. Ce vărstă are fiecare Numele și pronumele, și meseria nunului și a nuneǐ. Iscăliturile.
Mirele. Mireasa.
amândoi întâea cununie de ani 20. de ani18. Niță Ciurea cu fata Smaranda de ține pe fratele săumuncitor Preot Petre Niță

Smaranda

Pagini din registrul parohial pentru cununii din satul Liliești, județul Prahova, din anul 1862

Registrele pentru cununii din 1862–1863

În 1862 se introduce un nou model de registre parohiale pentru cununii, care include și coloane pentru starea civilă a mirilor.

pagina din stânga
Nr. Anulǔ. Luna. Zioa. Numele pronumele și meseria mireluǐ. Loculǔ locuinței mireluǐ. Daca este mirele Numele miresei și al părințilorǔ eǐ.
June. Văduvǔ. Pășaștse acum în a 3 a căsătorie
1 1862 ianuarie 7 Soare Vladu plugaru în satu Liliești june Ioana Petre
pagina din dreapta
Loculǔ locuințeǐ mireseǐ. Daca este mirele Ce virstă are Numele pronumele și meseria Nunuluǐ și a nuneǐ. Subscrierile
Jună (adică fată) Văduvă. Pășită acum în a treia căsătoriă. Mirele. Mireasa.
în satul Țintea jună De ani 20 De ani 18 Enache Săftoiu cu Parasiva muncitor Preotul Sterie
Pagini din registrul parohial pentru cununii din satul Liliești, județul Prahova, din anul 1864.

Registrele pentru cununii din 1864–1865

În 1864 se introduce un nou model de registre parohiale pentru cununii, intitulate Registru pentru Căsătoriți pe anul 1864. Acest nou model includea coloane în care se consemna dacă mirii sunt la prima, a doua, sau a treia cununie și numărul și data peciului.

pagina din stânga
Data cununieǐ Data peciului (biletuluǐ) Numele, pronumele și meseria mireluǐ. Vârsta mireluǐ. A câtea cununie Locuința mireluǐ.
anul luna ziua No. luna ziua I II III
1 1864 enuarie 12 51 enuarie 12 Dumitru Costache plugar de ani 20 1 În comuna Băicoi
pagina din dreapta
Numele și pronumele mireseǐ, starea saǔ meseria părințilorǔ. Vârsta mireseǐ A câtea cununie Locuința mireseǐ Numele și pronumele nunuluǐ și a nuneǐ; locuința lorǔ. Subscrierea preotuluǐ, a părințilorǔ și nunilorǔ.
I II III
Smaranda Dascăl Ioan de ani 18 1 În comuna Dâmbu Marin Căprăroiu cu Catrina în satu Țintea Preotu Sterie

Costache Capu de Fer cu Bucura

Marin Căprăroiu cu Catrina

Registrele pentru decese

Patru decese consemnate într-o pagină din registrul parohial pentru morți din satul Valea Plopului pentru anul 1832.

Registrele pentru decese din 1831–1833

Primele registre pentru evidența înmormântărilor aveau pagini goale și erau completate de mână de preoți după un format prestabilit. Acest tip de registru a fost folosit din 1831 până în 1833, în 1834 fiind introdus un model de registre cu șablon tipărit.

Paginile conțin de regulă trei sau patru înregistrări. Textul poate varia, dar conține aceleași informații. Înregistrările erau numerotate. Paragraful menționa data, locul, numele decedatului, cauza morții și numele preotului.

1 Astăzi la cinci zile ale lunii lui maiu anul o mie opt sute trei zeci și doi în satu Valea Plopului au răposatsatu Ioan sin Mihaiu Roșca de boala vărsatului vârsta lui de ani trei și sau îngropatu la biserica din Valea Plopului de noi preotul Popa Enache

Pagină din registrul parohial pentru decese din localitatea Bucov, județul Săcuieni, anul 1834

Registrele pentru decese din 1834

Primele registre pentru decese cu șabloane pretipărite în Țara Românească au apărut în 1834. Acestea sunt intitulate Însemnarea celor ce răposează. Conțin chenare cu un șablon tipărit de patru ori pe fiecare pagină. Textul tipărit are spații libere unde sunt consemnate sexul și numele decedatului, localitatea, numele preotului, hramul bisericii și data înmormântării. Dedesubt, șablonul are prevăzut un spațiu pentru iscălitura preotului, iar în partea dreaptă este o manșetă cu data decesului.

Robu lui Dumnezeǔ Gheorghe sin Enache, lăcuit Bucovu Ispoveduind mainainte păcatele sale Preotuluǐ Drăghici Parohialnic al bisericiǐ Sfânt Ioanu care să află în Bucovu, și cuminecânidusă cu sfintele Taine, au răposat în luna, zioa și anul ce să arată înprotivă, și sau îngropat în luna Ghenar(ie) ziua luni și anul 1834.

Sau adeverit de supt iscălițiǐ,

Obrazul bisericesc Popa Drăghici

1834

în luna ghenarie

ziua luni

Pagini din registrul parohial pentru decese din satul Țintea, județul Prahova, din anul 1846.

Registrele pentru decese din 1835–1859

În 1835 se introduce un model nou de registre parohiale pentru decese, în format tabelar. Formularele consemnau opt decese nenumerotate pe fiecare pagină, câte unul pe fiecare rând.

Anul Domnuluǐ Luna Zioa parte bărbătească parte femeiască Numele porecla și meseria mortuluǐ, saǔ al moarteǐ și al loculuǐ Numele orașuluǐ saǔ ak satuluǐ unde saǔ îngropat. Numele preotului care aǔ îngropa pe mort.
Îngropării
1846 ghena(rie) 11 1 Nicolae sin Toncă Șărcău

în sat Țintea muncitor

în sat Țintea popa Ioan
Pagină din registrul parohial pentru decese din satul Băicoi de jos, județul Prahova, din anul 1860.

Registrele pentru decese din 1860–1862

În 1860 se introduce un nou model de tabel, cu coloane suplimentare pentru numărul curent, vârsta și cauza decesului. Formularele noi au câte zece rânduri și capul de tabel este tipărit într-un alfabet de tranziție foarte apropiat de cel latin.

No. Anul. Luna. Zioa. Bărbațǐ. Femeǐ. Vârsta anilor. Numele pronumele și meseria mortuluǐ și locul lăcuinți lor. Numirea orașuluǐ și a satuluǐ unde s'a îngropatǔ mortulǔ. De este mortul de moarte siluită saǔ alte împrejurărǐ. Numele preotuluǐ care a îngropat mortulǔ.
1 1860 aprilie 5 1 de ani 45 Maria soția lui Dăbre Bunea în sat Băicoi de Jos În sat Băicoi de Jos de lingoare preot Vasile
Pagini din registrul parohial pentru decese din satul Dâmbu, județul Prahova din anul 1864.

Registrele pentru decese din 1863–1865

În 1863 se introduce un nou model de registre parohiale pentru decese, care se întinde pentru prima oară pe două pagini.

pagina din stânga
No. Data răpoăreǐ. Secsul Pricina răposăreǐ. Numele și pronumele, starea și meseri mortuluǐ saǔ a moarteǐ și loculǔ locuințeǐ.
Bărbați Femeǐ
Vârsta în care aǔ murit Vârsta în care aǔ murit
anul luna ziua de la 5–15 de la 15–25 de la 25–50 de la 50 înainte No. totalǔ. de la 5–15 de la 15–25 de la 25–50 de la 50 înainte No. totalǔ.
N1 1864 iunie 5 De ani 25 înnecat în (pu?) de păcură Gheorghe sin Ioan muncitor
pagina din dreapta
Numirea orașului saǔ a comuneǐ Născuți morți Morți nebotezați La chite zile dupe naștere la s'a întâmplatǔ moarte. Din căsătorie Chiți gemenǐ. Subscrierea preotyluǐ care aǔ înmormîntatǔ mortulǔ.
unde aǔ răposatǔ unde saǔ îngropatǔ mortul băeți fete băeți fete legitimă nelegitimă
În sat Dămbul În sat Dămbul preot Ioan

Referințe

  1. Ludmila Țăranu. Reflecții privind actele de stare civilă în materia înregostrării faptelor juridice. În Teoria și practica administrației publice, p. 288–291. Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova.
  2. Rebeca Coman. Actele de stare civilă în legislația românească. Universitatea Constantin Brâncoveanu, Pitești
  3. Maria-Cristina Bălăneasa. Acte de Stare Civilă. Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, 2021
  4. Mihail Stanciu, Gabriel Ștrempel. Sfântul Antim Ivireanul. Scrieri. Basilica, București, 2016
  5. Gheorghe Ungureanu. Actele de stare civilă în moldova până la Regulamentul Organic. Revista Arhivelor, 1959, p. 86