Glosar

Locuri

pendinte

subordonat. Despre sate, subordonate unei localități, comune sau oraș.

§ Satul Poiana pendinte de comuna Ciulnița.

otam

Variante: ot tam

din același loc.

Nașteri

natural

despre copii, din afara căsătoriei, nelegitim

§ Fiică naturală a Sultanei sin Gheorghie Ardeleanu din tată necunoscut.

oltuit

Variante: ultuit(ǔ), altoit(ǔ)

vaccinat. Apare de regulă în matricolele parohiale și se referă la vaccinarea împotriva variolei sau a vărsatului de vânt. În Transilvania și Țara Românească, nou-născuții erau scăldați în lapte provenit de la vacile bolnave de variola vacilor, care aveau pe uger pustule de variolă.

Nume

brat

frate, de regulă mai mare. Poate intra în componența unui nume pentru a indica relația de rudenie cu un frate.

l.

abreviere pentru pronumele posesiv lui.

§ Safta l. Dumitru

ot

de la, din. Particulă care intră în componența numelor pentru a indica locul de proveniență.

§ Manolia ot Câmpeniǔ

sin

Variante: sân(ǔ), sîn(ǔ), sinǔ

particulă care precedă prenumele tatălui și intră în componența numelui copiilor. Fiu, fiul lui.

vnuc

Variante: vnoc

nepot. Poate intra în componența unui nume pentru a indica raportul de rudenie cu un bunic.

§ Dimitrie vnuc Popa Cotroceanu

zet

Variante: zăt

ginere. Poate intra în componența unui nume pentru a indica relația de rudenie cu un socru.

§ Ion zăt luǐ Dumitru

Profesii

agricol

Variante: agricolǔ

muncitor agricol.

asidos

Variante: asidot

arendaș.

băieș

miner.

boiangiu

vopsitor de textile.

boltaș

proprietar de prăvălie.

butar

dogar de buți; persoană care are în seama ei buțile cu vin dintr-o pivniță.

brașovean

negustor care vindea mărfuri din Brașov.

cătană

militar, ostaș.

chirigiu

persoană care transporta cu căruța, în schimbul unei plăți, oameni sau mărfuri.

covaci

fierar.

diurnist

muncitor cu ziua.

econom

țăran înstărit.

1. econom de casă, gospodar, administratorul unei gospodării.
2. econom de câmp, plugar.
3. econom de oi, proprietar sau crescător de ovine.
4. econom de pământ, plugar.
5. econom de pomi, pomicultor.
6. econom de vie, viticultor.
7. econom de vite, proprietar sau crescător de bovine.

economiță

țărancă înstărită.

faur

fierar.

găzdoaie

soție de țăran înstărit, femeie care îngrijește de gospodărie, menajeră.

mămular

negustor (ambulant) de mărunțișuri.

moașă

femeie care asistă și îngrijește femeile la naștere.

1. moașă diplomată, calificată, cu studii.
2. moașă empirică, necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie.
3. moașă pricepută, necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie.

povarnagiu

persoană care lucrează la o povarnă sau proprietar al unei poverne (instalație de produs rachiu sau țuică).

serv

slugă.

slugă

persoană angajată pentru a munci la un stăpân, într-o gospodărie, prăvălie, mică întreprindere sau într-un atelier, fiind plătită în bani sau în natură. Muncitor.

Religii

drept credincios

ortodox.

gr. cath.

abreviere pentru greco-catolic.

greco-răsăritean

în special în Transilvania, ortodox.

greco-oriental

în special în Transilvania, ortodox.

pravoslavnic

ortodox.

răsăritean

Variante: resăritean, res.

în special în Transilvania, ortodox.

Statuturi sociale

birnic

persoană care era supusă la bir.

biv

fost.

dajnic

persoană care plătea dajdie (bir).

ertat

persoană care era scutită (iertată) de la plata dajdiei (birului).

mazil

membru al unui rang inferior al boierimii format din boierii rămași fără slujbă și din urmașii acestora, sărăciți cu timpul.

neam

Variante: boier de neam

denumire dată urmașilor boierilor mari sau veliți, care ocupau dregătoriile importante.

moșnean

Variante: moștean

în Țara Românească, țăran liber, posesor în comun (devălmășie) al unei proprietăți de pământ în temeiul eredității. Corespunde răzeșilor din Moldova. Moșnenii formau o clasă de mijloc între boieri și robi (rumîni). În 1850 existau în circa 70.000 de țărani moșneni.

patentar

Variante: boier de neam

meseriaş obligat să plătească la stat o anumită dare (patentă).

răzeș

în Moldova, țăran liber, organizat în obști, care stăpânea în comun (devălmășie) pământul satului de care aparținea, dar lucra independent lotul agricol repartizat. Corespunde moșnenilor din Țara Românească. Nu plăteau impozite și datorau numai sprijin militar. În 1850 erau circa 50.000 de țărani răzeși.

român

Variante: rumîn

în Țara Românească, țăran alipit pământului. Șerb, clăcaș, vecin.

scutelnic

țăran care, în schimbul unor obligații suplimentare față de domn sau de stăpânul de moșie, era scutit de plata birului domnesc.

sudit

Variante: sudet

locuitor din Țările Române aflat sub protecția unei puteri străine, având prin aceasta dreptul la o jurisdicție specială și la anumite privilegii fiscale.

treti

al treilea în rang. Precedă titlurile boierești.

vel

mare. Precedă titlurile boierești.

§ Te înalț, spre răsplătire, la rangul de vel-armaș.

vtori

al doilea în rang. Precedă titlurile boierești.

Surse

catagrafie

recensământ, inventar. În Moldova și Țara Românească, regulamentele Organice au dispus catagrafii de repartizare a impozitelor pe cap de locuitor, din 7 în 7 ani.

conscripție

recensământ, inventar, în special în Transilvania.

hotărnicie

act care fixa hotarele unei moșii sau proprietăți pe baza unor măsurători.

metrică

Variante: mitrică

registru ținut în trecut de parohii pentru consemnarea botezurilor, cununiilor, deceselor și copiilor înscriși la școală.

peci

autorizație oficială de cununie.

urbar

Variante: urbariu

registru al proprietăților feudelor, care consemnează drepturile și obligațiile pe care le are titularul feudei, taxele datorate de ocupanți și obligațiile avute de iobagii și jelerii de pe feudă.

vidomostie

listă, tabel, inventar