Glosar: Diferență între versiuni

De la Enciclopedia genealogica
→‎Locuri: ordonare alfabetică
adăugare secțiune: denumiri populare ale bolilor
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de un alt utilizator)
Linia 285: Linia 285:
;proin
;proin
:fost (referitor la o titulatură).
:fost (referitor la o titulatură).
:§ ''Toma Apostol, proin staroste''
;tij
:de asemenea, tot așa.
:§ ''Toma Apostol, proin staroste''
:§ ''Toma Apostol, proin staroste''


Linia 295: Linia 299:
:fără o casă anume.
:fără o casă anume.
:§ ''om umblătoriu''
:§ ''om umblătoriu''
= Denumiri populare ale bolilor =
;abubă
:abces alveolar
;aplecate
:indigestie
;aprindere
:congestie pulmonară
;apucat, apucătură
:dureri sau colici
;argint
:sifilis
;arici
:inflamații la membre (veterin.)
;aruncături
:boli de piele
;atac
:tuberculoză
;babiți
:tulburări (de obicei digestive) ale copilului la apariția dentiției
;beșica cea rea
:cărbune
;blînde (din ploaie)
:urticarie
;boala copiilor
:epilepsie
;boală cîinească
:atrepsie, tulburare gravă de nutriție la copii mici
;boală de apă
:hidropizie
;boală de zahăr
:diabet
;boală grabnică, boală mare
:febră tifoidă
;boală rea
:epilepsie
;bolfe
:amigdalită, anghina difterică
;boșorogeală
:hernie
;brîncă
:erizipel
;bubă la inimă
:enterită
;bubă neagră, bubă rea
:cărbune
;bubă vînătă
:cărbune
;bube dulci
:eczemă infecțioasă la copii
;buduhală
:tuse măgărească
;căimăceală
:epilepsie
;ceas rău
:epilepsie, tahicardie
;ceas slab
:epilepsie
;cel perit
:sifilis
;cele din vînt
:boli de natură diferită
;chelbe
:căderea patologică a părului
;ciumurleală
:indigestie, diaree
;cîrnitură
:luxație
;cîrtițe
:varice
;cocături, copturi
:furunculi
;coleră, holeră
:în afară de maladia infecțioasă, contagioasă, înseamnă în popor și diaree gravă
;crușală
:hematurie
;cui de stricăciune
:hernie
;cuiul găinii
:impetigo, tricofiție
;dalac
:cărbune
;dambla
:congestie cerebrală
;dat, de dat, daturi
:eczemă
;dînsele, de dînsele
:reumatism, spondiloză
;dropică
:hidropizie
;ducă-se pe pustii
:epilepsie
;fapt, făcătură, făcut
:eczemă
;flori albe
:leucoree
;franț, freanț
:sifilis
;friguri
:malarie
;frîntură din vis
:blenoragie
;gălbinare
:icter
;gîlci
:amigdalită; anghină difterică; scrofule
;greutate la rînză (la inimă)
:indigestie
;gușter
:crup difteric
;heptică
:tuberculoză
;inimă (irmă) rea
:enterită
;izdat
:colici intestinale
;îmbătăciune (din slăbie)
:paralizie, pareză; amețeli
;încuiere, încuietură
:constipație
;întîlnitură
:congestie cerebrală, amețeli
;intruiele
:reumatism
;jîg, jîgărai
:pirozis
;jolne
:amigdalită
;junghi
:pneumonie
;jupuială
:pelagră
;lingoare, lungoare
:febră tifoidă
;lipitură
:tulburare psihică cu aspect depresiv
;lovitură din ele
:congestie cerebrală; epilepsie
;luat din vînt
:congestie cerebrală; paralizie facială; nevralgie
;lupare
:formațiune tumorală subcutanată
;mărină din fire
:menstruație dureroasă
;mătrice
:colici intestinale; dureri reumatice; varice
;mîncărime la inimă
:diaree
;mucedă la dinți
:paradentoză; carie dentară
;oase moarte
:tuberculoză osoasă
;obrinteală
:infectarea rănilor
;oftică
:tuberculoză
;orbalț
:erizipel
;păducei
:bătături; dureri și mîncărimi la tălpi
;păr la deget
:panarițiu
;pecingine
:impetigo, tricofiție
;perit
:sifilis
;pîntecărie
:diaree
;pîrleală
:pelagră
;plămînie
:pneumonie
;plesne
:stomatită aftoasă
;pleșcaiță
:eczemă; afecțiuni dermatologice
;poală albă
:leucoree
;pocitură, poceală (din iele)
:congestie cerebrală; paralizie facială; epilepsie
;pritituri
:contuzii
;rac
:cancer
;rast
:inflamație a splinei
;răsfug, răsug
:cărbune (veterin.)
;răsuri
:contracții false la naștere
;răul copiilor
:epilepsie
;rînduri (roșii)
:metroragie; menstruație
;rofii, rohii
:impetigo; eczemă
;roșață
:pelagră
;ruptură (din vis)
:blenoragie; poluții
;săgetătură
:nevralgie; congestie cerebrală
;sculament
:blenoragie
;scurtă
:adenită
;sfreanț, sfreție
:sifilis
;slăbie
:anemie
;soare sec
:insolație
;speriat, sperietură
:tulburări psihice, mai ales la copii mici, puse în legătură cu o emoție puternică
;strîns
:colici intestinale la copii
;strudeniță, studeniță
:stomatită, gingivită
;sugel
:panarițiu
;surpare, surpătură
:hernie
;suspin
:astm
;șopîrlaiță
:anghină difterică
;talan
:carbune
;tifos
:febră tifoidă
;treapăd
:diaree
;trîntitură
:buboaie sau bătături pe tălpi
;trînji
:hemoroizi
;troahnă
:guturai, gripă
;udmă, uimă
:adenită
;urdinare
:diaree
;vătămătură
:hernie; afecțiuni interne cu crize acute
;venin (la inimă)
:afecțiune digestivă cu regurgitații amare
;vintre
:diaree, dizenterie
;vînt rău, vînt sec
:paralizie
;zburător
:tulburare psihică
;zgaibă
:rană care a prins coajă

Versiunea curentă din 14 noiembrie 2025 10:33

Locuri

otam
Variante: ot tam
din același loc.
pendinte
subordonat. Despre sate, subordonate unei localități, comune sau oraș.
§ Satul Poiana pendinte de comuna Ciulnița.
sud (slav.)
Variante: sudstov
în Țara Românească, județ sau district.
§ Are o moșie în sud Săcuieni.

Nașteri

natural
despre copii, din afara căsătoriei, nelegitim
§ Fiică naturală a Sultanei sin Gheorghie Ardeleanu din tată necunoscut.
oltuit
Variante: ultuit(ǔ), altoit(ǔ)
vaccinat. Apare de regulă în matricolele parohiale și se referă la vaccinarea împotriva variolei sau a vărsatului de vânt. În Transilvania și Țara Românească, nou-născuții erau scăldați în lapte provenit de la vacile bolnave de variola vacilor, care aveau pe uger pustule de variolă.

Nume

brat (slav.)
frate. Poate intra în componența unui nume pentru a indica relația de rudenie cu un frate, de regulă mai mare.
§ Ioan brat Manole Capmare
l.
abreviere pentru pronumele posesiv lui.
§ Safta l. Dumitru
ot (slav.)
de la, din. Particulă care intră în componența numelor pentru a indica locul de proveniență.
§ Manolia ot Câmpeniǔ
sin (slav.)
Variante: sân(ǔ), sîn(ǔ), sinǔ
particulă care precedă prenumele tatălui și intră în componența numelui copiilor. Fiu, fiul lui.
vnuc (slav.)
Variante: vnoc
nepot. Poate intra în componența unui nume pentru a indica raportul de rudenie cu un bunic.
§ Dimitrie vnuc Popa Cotroceanu
zet (slav.)
Variante: zăt
ginere. Poate intra în componența unui nume pentru a indica relația de rudenie cu un socru.
§ Ion zăt luǐ Dumitru
ego (slav.)
Variante: его́
lui. Articol posesiv. Intră în componența unui nume pentru a indica relația cu persoana înregistrată anterior.
§ Ion Mihai
§ Gheorghe brat ego (= Gheorghe, fratele lui)
In (slav.)
Variante: инъ
alt(ul). Intră în componența unui nume pentru a indica existența (de obicei în aceeași listă nominală) a unei persoane cu același nume.
§ Toader
§ инъ Toader (alt Toader)
vulgo (lat.) / recte (lat.) / vel (lat.) / "ce-i zic și"
cunoscut (și) ca. Diferite particule prin care se indică existența unui nume alternativ, fie că este vorba despre o poreclă individuală, de neam, ocupațională sau de altă natură.
§ Mihalachi David vel Stavarachi
§ Gheorghe sin Popa ce-i zic și Urdă
§ Ion, fiul lui Toader Dumitrașcu recte Oprișan
priș ot (slav.)
venit de la (...). Poate intra în componența unui nume pentru a indica locul de origine.
§ Pavăl Bere, mazil priș ot Hârlău

Profesii

agricol
Variante: agricolǔ
muncitor agricol.
asidos
Variante: asidot
arendaș.
băieș
miner.
boiangiu
vopsitor de textile.
boltaș
proprietar de prăvălie.
butar
dogar de buți; persoană care are în seama ei buțile cu vin dintr-o pivniță.
brașovean
negustor care vindea mărfuri din Brașov.
cătană
militar, ostaș.
chirigiu
persoană care transporta cu căruța, în schimbul unei plăți, oameni sau mărfuri.
chiurci-bașa
Variante: chiurcibașa
starostele cojocarilor.
covaci
fierar.
cumpanist
Variante: cumpănaș
membru al unei bresle, numită și cumpanie.
diurnist
muncitor cu ziua.
econom
țăran înstărit.
  1. econom de casă, gospodar, administratorul unei gospodării.
  2. econom de câmp, plugar.
  3. econom de oi, proprietar sau crescător de ovine.
  4. econom de pământ, plugar.
  5. econom de pomi, pomicultor.
  6. econom de vie, viticultor.
  7. econom de vite, proprietar sau crescător de bovine.
economiță
țărancă înstărită.
faur
fierar.
găzdoaie
soție de țăran înstărit, femeie care îngrijește de gospodărie, menajeră.
iciciohodar
slujbaș la curtea domnească care se îngrijea de încălțămintea domnului.
mămular
negustor (ambulant) de mărunțișuri.
moașă
femeie care asistă și îngrijește femeile la naștere.
  1. moașă diplomată, calificată, cu studii.
  2. moașă empirică, necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie.
  3. moașă pricepută, necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie.
povarnagiu
persoană care lucrează la o povarnă sau proprietar al unei poverne (instalație de produs rachiu sau țuică).
serv
slugă.
slugă
persoană angajată pentru a munci la un stăpân, într-o gospodărie, prăvălie, mică întreprindere sau într-un atelier, fiind plătită în bani sau în natură. Muncitor.
tufecci-bașa
Variante: tufeccibașa
comandant al gărzii domnești în timpul domniilor fanarioter.

Religii

drept credincios
ortodox.
gr. cath.
abreviere pentru greco-catolic.
greco-răsăritean
în special în Transilvania, ortodox.
greco-oriental
în special în Transilvania, ortodox.
pravoslavnic
ortodox.
răsăritean
Variante: resăritean, res.
în special în Transilvania, ortodox.

Categorii sociale și fiscale

birnic
Variante: birnic havalegiu
persoană care era supusă la bir și havalele.
biv
fost.
dajnic
persoană care plătea dajdie (bir).
ertat
persoană care era scutită (iertată) de la plata dajdiei (birului).
familiaris (lat.)
Variante: famulus (lat.) , servitor (lat.; după secolul al XV-lea), familiar (ro.)
oamenii liberi, în special nobili sărăciți, angajați în serviciul unui proprietar feudal, în baza unui acord care le garanta întreţinerea, protecţia juridică și uneori pământuri în concesiune, în schimbul jurământului de credinţă și angajamentului la prestarea unor slujbe militare, aulice, administrative sau domestice. Familiaritas era o instituţie feudală de tip clientelar, specifică nobilimii maghiare, foarte larg răspândită în Transilvania.
mazil
membru al unui rang inferior al boierimii format din boierii rămași fără slujbă și din urmașii acestora, sărăciți cu timpul.
neam
Variante: boier de neam
denumire dată urmașilor boierilor mari sau veliți, care ocupau dregătoriile importante.
moșnean
Variante: moștean
în Țara Românească, posesor al unei proprietăți de pământ în devălmășie (la comun), împreună cu alți copărtași din aceeași obște (ceată). Proprietățile erau stăpânite în indiviziune (fără hotare stabilite clar între indivizi), în temeiul eredității. Astfel, moșnenii dintr-o anumită ceată aveau de regulă un moș (strămoș) comun. Termenul corespunde răzeșilor din Moldova. Moșnenii formau o clasă de mijloc între boieri și clăcași, care erau țărani lipsiți de pământ. În 1850 existau circa 70.000 de moșneni.
patentar
Variante: boier de neam
meseriaş obligat să plătească la stat o anumită dare (patentă).
poslușnic
servitor boieresc sau mănăstiresc scutit de toate dările.
răzeș
în Moldova, țăran liber, organizat în obști, care stăpânea în comun (devălmășie) pământul satului de care aparținea, dar lucra independent lotul agricol repartizat. Corespunde moșnenilor din Țara Românească. Nu plăteau impozite și datorau numai sprijin militar. În 1850 erau circa 50.000 de țărani răzeși.
român
Variante: rumîn
în Țara Românească, țăran alipit pământului. Șerb, clăcaș, vecin.
scutelnic
Variante: scutit
țăran care, în schimbul unor obligații suplimentare față de domn sau de stăpânul de moșie, era scutit de plata birului domnesc.
sudit
Variante: sudet
locuitor din Țările Române aflat sub protecția unei puteri străine, având prin aceasta dreptul la o jurisdicție specială și la anumite privilegii fiscale.
treti
al treilea în rang. Precedă titlurile boierești.
vel
mare. Precedă titlurile boierești.
§ Te înalț, spre răsplătire, la rangul de vel-armaș.
vtori
al doilea în rang. Precedă titlurile boierești.

Surse

catagrafie
recensământ, inventar. În Moldova și Țara Românească, regulamentele Organice au dispus catagrafii de repartizare a impozitelor pe cap de locuitor, din 7 în 7 ani.
conscripție
recensământ, inventar, în special în Transilvania.
hotărnicie
act care fixa hotarele unei moșii sau proprietăți pe baza unor măsurători.
metrică
Variante: mitrică
registru ținut în trecut de parohii pentru consemnarea botezurilor, cununiilor, deceselor și copiilor înscriși la școală.
peci
autorizație oficială de cununie.
urbar
Variante: urbariu
registru al proprietăților feudelor, care consemnează drepturile și obligațiile pe care le are titularul feudei, taxele datorate de ocupanți și obligațiile avute de iobagii și jelerii de pe feudă.
vidomostie
listă, tabel, inventar

Varia

bez
afară de..., lăsând la o parte...
clironomie
drept de moștenire a unui bun.
§ are o casă mică de pământ, clironomie a soției sale.
i
și; folosit în special în stilul de cancelarie.
§ mai multe giuvaieruri i argintării.
ipac
de asemenea, tot așa.
proin
fost (referitor la o titulatură).
§ Toma Apostol, proin staroste
tij
de asemenea, tot așa.
§ Toma Apostol, proin staroste
za
de, de la.
§ logofăt za vistierie
§ căpitan za lefegiĭ
umblător(iu)
fără o casă anume.
§ om umblătoriu

Denumiri populare ale bolilor

abubă
abces alveolar
aplecate
indigestie
aprindere
congestie pulmonară
apucat, apucătură
dureri sau colici
argint
sifilis
arici
inflamații la membre (veterin.)
aruncături
boli de piele
atac
tuberculoză
babiți
tulburări (de obicei digestive) ale copilului la apariția dentiției
beșica cea rea
cărbune
blînde (din ploaie)
urticarie
boala copiilor
epilepsie
boală cîinească
atrepsie, tulburare gravă de nutriție la copii mici
boală de apă
hidropizie
boală de zahăr
diabet
boală grabnică, boală mare
febră tifoidă
boală rea
epilepsie
bolfe
amigdalită, anghina difterică
boșorogeală
hernie
brîncă
erizipel
bubă la inimă
enterită
bubă neagră, bubă rea
cărbune
bubă vînătă
cărbune
bube dulci
eczemă infecțioasă la copii
buduhală
tuse măgărească
căimăceală
epilepsie
ceas rău
epilepsie, tahicardie
ceas slab
epilepsie
cel perit
sifilis
cele din vînt
boli de natură diferită
chelbe
căderea patologică a părului
ciumurleală
indigestie, diaree
cîrnitură
luxație
cîrtițe
varice
cocături, copturi
furunculi
coleră, holeră
în afară de maladia infecțioasă, contagioasă, înseamnă în popor și diaree gravă
crușală
hematurie
cui de stricăciune
hernie
cuiul găinii
impetigo, tricofiție
dalac
cărbune
dambla
congestie cerebrală
dat, de dat, daturi
eczemă
dînsele, de dînsele
reumatism, spondiloză
dropică
hidropizie
ducă-se pe pustii
epilepsie
fapt, făcătură, făcut
eczemă
flori albe
leucoree
franț, freanț
sifilis
friguri
malarie
frîntură din vis
blenoragie
gălbinare
icter
gîlci
amigdalită; anghină difterică; scrofule
greutate la rînză (la inimă)
indigestie
gușter
crup difteric
heptică
tuberculoză
inimă (irmă) rea
enterită
izdat
colici intestinale
îmbătăciune (din slăbie)
paralizie, pareză; amețeli
încuiere, încuietură
constipație
întîlnitură
congestie cerebrală, amețeli
intruiele
reumatism
jîg, jîgărai
pirozis
jolne
amigdalită
junghi
pneumonie
jupuială
pelagră
lingoare, lungoare
febră tifoidă
lipitură
tulburare psihică cu aspect depresiv
lovitură din ele
congestie cerebrală; epilepsie
luat din vînt
congestie cerebrală; paralizie facială; nevralgie
lupare
formațiune tumorală subcutanată
mărină din fire
menstruație dureroasă
mătrice
colici intestinale; dureri reumatice; varice
mîncărime la inimă
diaree
mucedă la dinți
paradentoză; carie dentară
oase moarte
tuberculoză osoasă
obrinteală
infectarea rănilor
oftică
tuberculoză
orbalț
erizipel
păducei
bătături; dureri și mîncărimi la tălpi
păr la deget
panarițiu
pecingine
impetigo, tricofiție
perit
sifilis
pîntecărie
diaree
pîrleală
pelagră
plămînie
pneumonie
plesne
stomatită aftoasă
pleșcaiță
eczemă; afecțiuni dermatologice
poală albă
leucoree
pocitură, poceală (din iele)
congestie cerebrală; paralizie facială; epilepsie
pritituri
contuzii
rac
cancer
rast
inflamație a splinei
răsfug, răsug
cărbune (veterin.)
răsuri
contracții false la naștere
răul copiilor
epilepsie
rînduri (roșii)
metroragie; menstruație
rofii, rohii
impetigo; eczemă
roșață
pelagră
ruptură (din vis)
blenoragie; poluții
săgetătură
nevralgie; congestie cerebrală
sculament
blenoragie
scurtă
adenită
sfreanț, sfreție
sifilis
slăbie
anemie
soare sec
insolație
speriat, sperietură
tulburări psihice, mai ales la copii mici, puse în legătură cu o emoție puternică
strîns
colici intestinale la copii
strudeniță, studeniță
stomatită, gingivită
sugel
panarițiu
surpare, surpătură
hernie
suspin
astm
șopîrlaiță
anghină difterică
talan
carbune
tifos
febră tifoidă
treapăd
diaree
trîntitură
buboaie sau bătături pe tălpi
trînji
hemoroizi
troahnă
guturai, gripă
udmă, uimă
adenită
urdinare
diaree
vătămătură
hernie; afecțiuni interne cu crize acute
venin (la inimă)
afecțiune digestivă cu regurgitații amare
vintre
diaree, dizenterie
vînt rău, vînt sec
paralizie
zburător
tulburare psihică
zgaibă
rană care a prins coajă