Glosar: Diferență între versiuni
→Varia: definițe pentru tij |
|||
| (Nu s-au afișat 25 de versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
= Locuri = | = Locuri = | ||
;otam | |||
:''Variante: '''ot tam''''' | |||
:din același loc. | |||
;pendinte | ;pendinte | ||
:subordonat. Despre sate, subordonate unei localități, comune sau oraș. | :subordonat. Despre sate, subordonate unei localități, comune sau oraș. | ||
:§ ''Satul Poiana '''pendinte''' de comuna Ciulnița.'' | :§ ''Satul Poiana '''pendinte''' de comuna Ciulnița.'' | ||
;sud (slav.) | |||
:''Variante: '''sudstov''''' | |||
:în Țara Românească, județ sau district. | |||
:§ ''Are o moșie în sud Săcuieni.'' | |||
= Nașteri = | = Nașteri = | ||
| Linia 15: | Linia 24: | ||
= Nume = | = Nume = | ||
;brat | ;brat (slav.) | ||
:frate | :frate. Poate intra în componența unui nume pentru a indica relația de rudenie cu un frate, de regulă mai mare. | ||
:§ Ioan '''brat''' Manole Capmare | |||
;l. | ;l. | ||
| Linia 22: | Linia 32: | ||
:§ ''Safta '''l.''' Dumitru'' | :§ ''Safta '''l.''' Dumitru'' | ||
;ot | ;ot (slav.) | ||
:de la, din. Particulă care intră în componența numelor pentru a indica locul de proveniență. | :de la, din. Particulă care intră în componența numelor pentru a indica locul de proveniență. | ||
:§ ''Manolia '''ot''' Câmpeniǔ'' | :§ ''Manolia '''ot''' Câmpeniǔ'' | ||
;sin | ;sin (slav.) | ||
:''Variante: '''sân(ǔ)''', '''sîn(ǔ)''', '''sinǔ''''' | :''Variante: '''sân(ǔ)''', '''sîn(ǔ)''', '''sinǔ''''' | ||
:particulă care precedă prenumele tatălui și intră în componența numelui copiilor. Fiu, fiul lui. | :particulă care precedă prenumele tatălui și intră în componența numelui copiilor. Fiu, fiul lui. | ||
;zet | ;vnuc (slav.) | ||
:''Variante: '''vnoc''''' | |||
:nepot. Poate intra în componența unui nume pentru a indica raportul de rudenie cu un bunic. | |||
:§ ''Dimitrie '''vnuc''' Popa Cotroceanu'' | |||
;zet (slav.) | |||
:''Variante: '''zăt''''' | :''Variante: '''zăt''''' | ||
:ginere. Poate intra în componența unui nume pentru a indica relația cu un socru. | :ginere. Poate intra în componența unui nume pentru a indica relația de rudenie cu un socru. | ||
:§ ''Ion '''zăt''' luǐ Dumitru'' | :§ ''Ion '''zăt''' luǐ Dumitru'' | ||
;ego (slav.) | |||
:''Variante: '''его́''''' | |||
:lui. Articol posesiv. Intră în componența unui nume pentru a indica relația cu persoana înregistrată anterior. | |||
:§ Ion Mihai | |||
:''§'' Gheorghe brat '''''ego''' (= Gheorghe, fratele lui)'' | |||
;In (slav.) | |||
:''Variante: '''инъ''''' | |||
:alt(ul). Intră în componența unui nume pentru a indica existența (de obicei în aceeași listă nominală) a unei persoane cu același nume. | |||
:''§'' Toader | |||
:''§ '''инъ''''' Toader (alt Toader) | |||
;vulgo (''lat.)'' ''/'' recte (''lat.)'' / vel (''lat.) / "ce-i zic și"'' | |||
:cunoscut (și) ca. Diferite particule prin care se indică existența unui nume alternativ, fie că este vorba despre o poreclă individuală, de neam, ocupațională sau de altă natură. | |||
:§ Mihalachi David '''''vel''''' ''Stavarachi'' | |||
:§ Gheorghe sin Popa '''''ce-i zic''''' și Urdă | |||
:§ Ion, fiul lui Toader Dumitrașcu '''''recte''''' Oprișan | |||
;priș ot (slav.) | |||
:venit de la (...). Poate intra în componența unui nume pentru a indica locul de origine. | |||
:§ Pavăl Bere, mazil '''''priș ot''''' Hârlău | |||
= Profesii = | = Profesii = | ||
| Linia 40: | Linia 76: | ||
:''Variante: '''agricolǔ''''' | :''Variante: '''agricolǔ''''' | ||
:muncitor agricol. | :muncitor agricol. | ||
;asidos | |||
:''Variante: '''asidot''''' | |||
:arendaș. | |||
;băieș | ;băieș | ||
:miner. | :miner. | ||
;boiangiu | |||
:vopsitor de textile. | |||
;boltaș | |||
:proprietar de prăvălie. | |||
;butar | |||
:dogar de buți; persoană care are în seama ei buțile cu vin dintr-o pivniță. | |||
;brașovean | |||
:negustor care vindea mărfuri din Brașov. | |||
;cătană | ;cătană | ||
:militar, ostaș. | :militar, ostaș. | ||
;chirigiu | |||
:persoană care transporta cu căruța, în schimbul unei plăți, oameni sau mărfuri. | |||
;chiurci-bașa | |||
:''Variante: '''chiurcibașa''''' | |||
:starostele cojocarilor. | |||
;covaci | ;covaci | ||
:fierar. | :fierar. | ||
;cumpanist | |||
:''Variante: '''cumpănaș''''' | |||
:membru al unei bresle, numită și ''cumpanie''. | |||
;diurnist | ;diurnist | ||
| Linia 57: | Linia 120: | ||
:# '''''econom''' de casă'', gospodar, administratorul unei gospodării. | :# '''''econom''' de casă'', gospodar, administratorul unei gospodării. | ||
:# '''''econom''' de câmp'', plugar. | :# '''''econom''' de câmp'', plugar. | ||
:# '''''econom''' de oi'', proprietar sau crescător de | :# '''''econom''' de oi'', proprietar sau crescător de ovine. | ||
:# '''''econom''' de pământ'', plugar. | :# '''''econom''' de pământ'', plugar. | ||
:# '''''econom''' de pomi'', pomicultor. | :# '''''econom''' de pomi'', pomicultor. | ||
| Linia 71: | Linia 134: | ||
;găzdoaie | ;găzdoaie | ||
:soție de țăran înstărit, femeie care îngrijește de gospodărie, menajeră. | :soție de țăran înstărit, femeie care îngrijește de gospodărie, menajeră. | ||
;iciciohodar | |||
:slujbaș la curtea domnească care se îngrijea de încălțămintea domnului. | |||
;mămular | |||
:negustor (ambulant) de mărunțișuri. | |||
;moașă | ;moașă | ||
| Linia 77: | Linia 146: | ||
:# '''''moașă''' empirică'', necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie. | :# '''''moașă''' empirică'', necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie. | ||
:# '''''moașă''' pricepută'', necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie. | :# '''''moașă''' pricepută'', necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie. | ||
;povarnagiu | |||
:persoană care lucrează la o povarnă sau proprietar al unei poverne (instalație de produs rachiu sau țuică). | |||
;serv | ;serv | ||
| Linia 84: | Linia 156: | ||
:persoană angajată pentru a munci la un stăpân, într-o gospodărie, prăvălie, mică întreprindere sau într-un atelier, fiind plătită în bani sau în natură. Muncitor. | :persoană angajată pentru a munci la un stăpân, într-o gospodărie, prăvălie, mică întreprindere sau într-un atelier, fiind plătită în bani sau în natură. Muncitor. | ||
;tufecci-bașa | |||
:''Variante: '''tufeccibașa''''' | |||
:comandant al gărzii domnești în timpul domniilor fanarioter. | |||
= Religii = | = Religii = | ||
| Linia 98: | Linia 173: | ||
;greco-oriental | ;greco-oriental | ||
:în special în Transilvania, ortodox. | :în special în Transilvania, ortodox. | ||
;pravoslavnic | |||
:ortodox. | |||
;răsăritean | ;răsăritean | ||
| Linia 103: | Linia 181: | ||
:în special în Transilvania, ortodox. | :în special în Transilvania, ortodox. | ||
= Categorii sociale și fiscale = | |||
;birnic | |||
:''Variante: '''birnic havalegiu''''' | |||
:persoană care era supusă la bir și havalele. | |||
; | ;biv | ||
:persoană care era | :fost. | ||
;dajnic | |||
:persoană care plătea dajdie (bir). | |||
;ertat | |||
:persoană care era scutită (iertată) de la plata dajdiei (birului). | |||
;familiaris '''''(lat.)''''' | |||
:''Variante: '''famulus''' (lat.) , '''servitor''' (lat.; după secolul al XV-lea), '''familiar''' (ro.)'' | |||
:oamenii liberi, în special nobili sărăciți, angajați în serviciul unui proprietar feudal, în baza unui acord care le garanta întreţinerea, protecţia juridică și uneori pământuri în concesiune, în schimbul jurământului de credinţă și angajamentului la prestarea unor slujbe militare, aulice, administrative sau domestice. ''Familiaritas'' era o instituţie feudală de tip clientelar, specifică nobilimii maghiare, foarte larg răspândită în Transilvania. | |||
;mazil | ;mazil | ||
:membru al unui rang inferior al boierimii format din boierii rămași fără slujbă și din urmașii acestora, sărăciți cu timpul. | :membru al unui rang inferior al boierimii format din boierii rămași fără slujbă și din urmașii acestora, sărăciți cu timpul. | ||
;neam | |||
:''Variante: '''boier de neam''''' | |||
:denumire dată urmașilor boierilor mari sau veliți, care ocupau dregătoriile importante. | |||
;moșnean | ;moșnean | ||
:''Variante: '''moștean''''' | :''Variante: '''moștean''''' | ||
în Țara Românească | :în Țara Românească, posesor al unei proprietăți de pământ în devălmășie (la comun), împreună cu alți copărtași din aceeași obște (ceată). Proprietățile erau stăpânite în indiviziune (fără hotare stabilite clar între indivizi), în temeiul eredității. Astfel, moșnenii dintr-o anumită ceată aveau de regulă un moș (strămoș) comun. Termenul corespunde răzeșilor din Moldova. Moșnenii formau o clasă de mijloc între boieri și clăcași, care erau țărani lipsiți de pământ. În 1850 existau circa 70.000 de moșneni. | ||
;patentar | |||
:''Variante: '''boier de neam''''' | |||
:meseriaş obligat să plătească la stat o anumită dare (patentă). | |||
;poslușnic | |||
:servitor boieresc sau mănăstiresc scutit de toate dările. | |||
;răzeș | ;răzeș | ||
| Linia 124: | Linia 226: | ||
;scutelnic | ;scutelnic | ||
:''Variante: '''scutit''''' | |||
:țăran care, în schimbul unor obligații suplimentare față de domn sau de stăpânul de moșie, era scutit de plata birului domnesc. | :țăran care, în schimbul unor obligații suplimentare față de domn sau de stăpânul de moșie, era scutit de plata birului domnesc. | ||
;sudit | |||
:''Variante: '''sudet''''' | |||
:locuitor din Țările Române aflat sub protecția unei puteri străine, având prin aceasta dreptul la o jurisdicție specială și la anumite privilegii fiscale. | |||
;treti | |||
:al treilea în rang. Precedă titlurile boierești. | |||
;vel | |||
:mare. Precedă titlurile boierești. | |||
:§ ''Te înalț, spre răsplătire, la rangul de vel-armaș.'' | |||
;vtori | |||
:al doilea în rang. Precedă titlurile boierești. | |||
= Surse = | = Surse = | ||
| Linia 130: | Linia 247: | ||
;catagrafie | ;catagrafie | ||
:recensământ, inventar. În Moldova și Țara Românească, regulamentele Organice au dispus catagrafii de repartizare a impozitelor pe cap de locuitor, din 7 în 7 ani. | :recensământ, inventar. În Moldova și Țara Românească, regulamentele Organice au dispus catagrafii de repartizare a impozitelor pe cap de locuitor, din 7 în 7 ani. | ||
;conscripție | |||
:recensământ, inventar, în special în Transilvania. | |||
;hotărnicie | ;hotărnicie | ||
:act | :act care fixa hotarele unei moșii sau proprietăți pe baza unor măsurători. | ||
;metrică | ;metrică | ||
| Linia 140: | Linia 260: | ||
;peci | ;peci | ||
:autorizație oficială de cununie. | :autorizație oficială de cununie. | ||
;urbar | |||
:''Variante: '''urbariu''''' | |||
:registru al proprietăților feudelor, care consemnează drepturile și obligațiile pe care le are titularul feudei, taxele datorate de ocupanți și obligațiile avute de iobagii și jelerii de pe feudă. | |||
;vidomostie | ;vidomostie | ||
:listă, tabel, inventar | :listă, tabel, inventar | ||
= Varia = | |||
;bez | |||
:afară de..., lăsând la o parte... | |||
;clironomie | |||
:drept de moștenire a unui bun. | |||
:§ ''are o casă mică de pământ, clironomie a soției sale.'' | |||
;i | |||
:și; folosit în special în stilul de cancelarie. | |||
:§ ''mai multe giuvaieruri i argintării.'' | |||
;ipac | |||
:de asemenea, tot așa. | |||
;proin | |||
:fost (referitor la o titulatură). | |||
:§ ''Toma Apostol, proin staroste'' | |||
;tij | |||
:de asemenea, tot așa. | |||
:§ ''Toma Apostol, proin staroste'' | |||
;za | |||
:de, de la. | |||
:§ ''logofăt za vistierie'' | |||
:''§ căpitan za lefegiĭ'' | |||
;umblător(iu) | |||
:fără o casă anume. | |||
:§ ''om umblătoriu'' | |||
Versiunea curentă din 28 iulie 2025 14:27
Locuri
- otam
- Variante: ot tam
- din același loc.
- pendinte
- subordonat. Despre sate, subordonate unei localități, comune sau oraș.
- § Satul Poiana pendinte de comuna Ciulnița.
- sud (slav.)
- Variante: sudstov
- în Țara Românească, județ sau district.
- § Are o moșie în sud Săcuieni.
Nașteri
- natural
- despre copii, din afara căsătoriei, nelegitim
- § Fiică naturală a Sultanei sin Gheorghie Ardeleanu din tată necunoscut.
- oltuit
- Variante: ultuit(ǔ), altoit(ǔ)
- vaccinat. Apare de regulă în matricolele parohiale și se referă la vaccinarea împotriva variolei sau a vărsatului de vânt. În Transilvania și Țara Românească, nou-născuții erau scăldați în lapte provenit de la vacile bolnave de variola vacilor, care aveau pe uger pustule de variolă.
Nume
- brat (slav.)
- frate. Poate intra în componența unui nume pentru a indica relația de rudenie cu un frate, de regulă mai mare.
- § Ioan brat Manole Capmare
- l.
- abreviere pentru pronumele posesiv lui.
- § Safta l. Dumitru
- ot (slav.)
- de la, din. Particulă care intră în componența numelor pentru a indica locul de proveniență.
- § Manolia ot Câmpeniǔ
- sin (slav.)
- Variante: sân(ǔ), sîn(ǔ), sinǔ
- particulă care precedă prenumele tatălui și intră în componența numelui copiilor. Fiu, fiul lui.
- vnuc (slav.)
- Variante: vnoc
- nepot. Poate intra în componența unui nume pentru a indica raportul de rudenie cu un bunic.
- § Dimitrie vnuc Popa Cotroceanu
- zet (slav.)
- Variante: zăt
- ginere. Poate intra în componența unui nume pentru a indica relația de rudenie cu un socru.
- § Ion zăt luǐ Dumitru
- ego (slav.)
- Variante: его́
- lui. Articol posesiv. Intră în componența unui nume pentru a indica relația cu persoana înregistrată anterior.
- § Ion Mihai
- § Gheorghe brat ego (= Gheorghe, fratele lui)
- In (slav.)
- Variante: инъ
- alt(ul). Intră în componența unui nume pentru a indica existența (de obicei în aceeași listă nominală) a unei persoane cu același nume.
- § Toader
- § инъ Toader (alt Toader)
- vulgo (lat.) / recte (lat.) / vel (lat.) / "ce-i zic și"
- cunoscut (și) ca. Diferite particule prin care se indică existența unui nume alternativ, fie că este vorba despre o poreclă individuală, de neam, ocupațională sau de altă natură.
- § Mihalachi David vel Stavarachi
- § Gheorghe sin Popa ce-i zic și Urdă
- § Ion, fiul lui Toader Dumitrașcu recte Oprișan
- priș ot (slav.)
- venit de la (...). Poate intra în componența unui nume pentru a indica locul de origine.
- § Pavăl Bere, mazil priș ot Hârlău
Profesii
- agricol
- Variante: agricolǔ
- muncitor agricol.
- asidos
- Variante: asidot
- arendaș.
- băieș
- miner.
- boiangiu
- vopsitor de textile.
- boltaș
- proprietar de prăvălie.
- butar
- dogar de buți; persoană care are în seama ei buțile cu vin dintr-o pivniță.
- brașovean
- negustor care vindea mărfuri din Brașov.
- cătană
- militar, ostaș.
- chirigiu
- persoană care transporta cu căruța, în schimbul unei plăți, oameni sau mărfuri.
- chiurci-bașa
- Variante: chiurcibașa
- starostele cojocarilor.
- covaci
- fierar.
- cumpanist
- Variante: cumpănaș
- membru al unei bresle, numită și cumpanie.
- diurnist
- muncitor cu ziua.
- econom
- țăran înstărit.
- econom de casă, gospodar, administratorul unei gospodării.
- econom de câmp, plugar.
- econom de oi, proprietar sau crescător de ovine.
- econom de pământ, plugar.
- econom de pomi, pomicultor.
- econom de vie, viticultor.
- econom de vite, proprietar sau crescător de bovine.
- economiță
- țărancă înstărită.
- faur
- fierar.
- găzdoaie
- soție de țăran înstărit, femeie care îngrijește de gospodărie, menajeră.
- iciciohodar
- slujbaș la curtea domnească care se îngrijea de încălțămintea domnului.
- mămular
- negustor (ambulant) de mărunțișuri.
- moașă
- femeie care asistă și îngrijește femeile la naștere.
- moașă diplomată, calificată, cu studii.
- moașă empirică, necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie.
- moașă pricepută, necalificată, fără studii, care a deprins meseria prin experiență practică sau ucenicie.
- povarnagiu
- persoană care lucrează la o povarnă sau proprietar al unei poverne (instalație de produs rachiu sau țuică).
- serv
- slugă.
- slugă
- persoană angajată pentru a munci la un stăpân, într-o gospodărie, prăvălie, mică întreprindere sau într-un atelier, fiind plătită în bani sau în natură. Muncitor.
- tufecci-bașa
- Variante: tufeccibașa
- comandant al gărzii domnești în timpul domniilor fanarioter.
Religii
- drept credincios
- ortodox.
- gr. cath.
- abreviere pentru greco-catolic.
- greco-răsăritean
- în special în Transilvania, ortodox.
- greco-oriental
- în special în Transilvania, ortodox.
- pravoslavnic
- ortodox.
- răsăritean
- Variante: resăritean, res.
- în special în Transilvania, ortodox.
Categorii sociale și fiscale
- birnic
- Variante: birnic havalegiu
- persoană care era supusă la bir și havalele.
- biv
- fost.
- dajnic
- persoană care plătea dajdie (bir).
- ertat
- persoană care era scutită (iertată) de la plata dajdiei (birului).
- familiaris (lat.)
- Variante: famulus (lat.) , servitor (lat.; după secolul al XV-lea), familiar (ro.)
- oamenii liberi, în special nobili sărăciți, angajați în serviciul unui proprietar feudal, în baza unui acord care le garanta întreţinerea, protecţia juridică și uneori pământuri în concesiune, în schimbul jurământului de credinţă și angajamentului la prestarea unor slujbe militare, aulice, administrative sau domestice. Familiaritas era o instituţie feudală de tip clientelar, specifică nobilimii maghiare, foarte larg răspândită în Transilvania.
- mazil
- membru al unui rang inferior al boierimii format din boierii rămași fără slujbă și din urmașii acestora, sărăciți cu timpul.
- neam
- Variante: boier de neam
- denumire dată urmașilor boierilor mari sau veliți, care ocupau dregătoriile importante.
- moșnean
- Variante: moștean
- în Țara Românească, posesor al unei proprietăți de pământ în devălmășie (la comun), împreună cu alți copărtași din aceeași obște (ceată). Proprietățile erau stăpânite în indiviziune (fără hotare stabilite clar între indivizi), în temeiul eredității. Astfel, moșnenii dintr-o anumită ceată aveau de regulă un moș (strămoș) comun. Termenul corespunde răzeșilor din Moldova. Moșnenii formau o clasă de mijloc între boieri și clăcași, care erau țărani lipsiți de pământ. În 1850 existau circa 70.000 de moșneni.
- patentar
- Variante: boier de neam
- meseriaş obligat să plătească la stat o anumită dare (patentă).
- poslușnic
- servitor boieresc sau mănăstiresc scutit de toate dările.
- răzeș
- în Moldova, țăran liber, organizat în obști, care stăpânea în comun (devălmășie) pământul satului de care aparținea, dar lucra independent lotul agricol repartizat. Corespunde moșnenilor din Țara Românească. Nu plăteau impozite și datorau numai sprijin militar. În 1850 erau circa 50.000 de țărani răzeși.
- român
- Variante: rumîn
- în Țara Românească, țăran alipit pământului. Șerb, clăcaș, vecin.
- scutelnic
- Variante: scutit
- țăran care, în schimbul unor obligații suplimentare față de domn sau de stăpânul de moșie, era scutit de plata birului domnesc.
- sudit
- Variante: sudet
- locuitor din Țările Române aflat sub protecția unei puteri străine, având prin aceasta dreptul la o jurisdicție specială și la anumite privilegii fiscale.
- treti
- al treilea în rang. Precedă titlurile boierești.
- vel
- mare. Precedă titlurile boierești.
- § Te înalț, spre răsplătire, la rangul de vel-armaș.
- vtori
- al doilea în rang. Precedă titlurile boierești.
Surse
- catagrafie
- recensământ, inventar. În Moldova și Țara Românească, regulamentele Organice au dispus catagrafii de repartizare a impozitelor pe cap de locuitor, din 7 în 7 ani.
- conscripție
- recensământ, inventar, în special în Transilvania.
- hotărnicie
- act care fixa hotarele unei moșii sau proprietăți pe baza unor măsurători.
- metrică
- Variante: mitrică
- registru ținut în trecut de parohii pentru consemnarea botezurilor, cununiilor, deceselor și copiilor înscriși la școală.
- peci
- autorizație oficială de cununie.
- urbar
- Variante: urbariu
- registru al proprietăților feudelor, care consemnează drepturile și obligațiile pe care le are titularul feudei, taxele datorate de ocupanți și obligațiile avute de iobagii și jelerii de pe feudă.
- vidomostie
- listă, tabel, inventar
Varia
- bez
- afară de..., lăsând la o parte...
- clironomie
- drept de moștenire a unui bun.
- § are o casă mică de pământ, clironomie a soției sale.
- i
- și; folosit în special în stilul de cancelarie.
- § mai multe giuvaieruri i argintării.
- ipac
- de asemenea, tot așa.
- proin
- fost (referitor la o titulatură).
- § Toma Apostol, proin staroste
- tij
- de asemenea, tot așa.
- § Toma Apostol, proin staroste
- za
- de, de la.
- § logofăt za vistierie
- § căpitan za lefegiĭ
- umblător(iu)
- fără o casă anume.
- § om umblătoriu