Vizualizare sursă pentru „Conscripția Contelui Antal Cziráky din Transilvania (1819–1820)”

Conscripția czirákyană a fost inițiată de administrația imperială austriacă în Transilvania pentru a reglementa raporturile dintre proprietarii nobiliari și iobagi.<ref name=":0">Liviu Botezan. ''Importanța conscripției Czirákyene pentru studierea sesiilor iobăgești și a obligațiilor țăranilor aserviți din Transilvania, între 1820–1848''. Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţ”, seria Historica 41: 41–84. Cluj-Napoca, 2002. </ref> Această conscripție a fost un pas esențial în eforturile de a desființa efectiv șerbia în Transilvania și de a îmbunătăți condiția țăranilor dependenți. 

== Contextul istoric ==
În Transilvania, țăranii iobagi, numiți șerbi, erau legați de pământul unui stăpân feudal, pe care trăiau și munceau, depinzând cu persoana și cu bunurile lor de acesta. 

=== Șerbia în Transilvania ===
Șerbia fusese introdusă în 1514, și până în secolul al XIX-lea, condițiile acestor țărani au devenit extrem de dificile.<ref>Ovid Sachelarie, Nicolae Stoicescu. ''Instituţii feudale din ţările române. Dicţionar.'' Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1988</ref> În dieta imperială din 1714, iobagilor li s-a stabilit o obligație în muncă (robotă) de 4 zile pe săptămână.<ref>Georgeta Smeu. ''Dicţionar de Istoria Românilor''. Editura Trei, Bucureşti, 1997</ref> Robota a devenit și mai drastică prin legea urbarială din 1769 (legea ''Bizonyos punctumok'', Anumite puncte), care a instituit în timpul sezonului agricol obligativitatea săptămânală a patru zile de muncă cu braţele şi trei zile cu vitele, adică toate zilele săptămânii. Această cantitate imensă de robotă era unică pe teritoriul Imperiului habsburgic, unde urbariul a prescris o zi cu vitele şi două zile cu palmele pe săptămînă în alte teritorii.<ref>David Prodan. Răscoala lui Horea. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979</ref>

=== Robota ===
Zilele de muncă erau de 12 ore și erau impuse norme minime. Dacă munca era considerată nesatisfăcătoare, stăpânii aveau dreptul să impună pedepse pe loc, care variau de la corecții fizice până la condamnări la moarte prin spânzurare, nobilii mai importanți prevalându-se de ''dreptul de paloş'', având privilegiul de judecători supremi până în 1848.<ref>[http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Iob%C4%83gia Enciclopedia României. ''Iobăgia''. Accesat la 13 august 2024.]</ref> 

De jure, robota viza doar bărbaţii şi munca câmpului, însă în practică, femeile și copiii erau de asemenea forțați să muncească la curțile nobiliare și nobilii îi sileau pe iobagi să muncească mai multe zile cu vitele decât cele prevăzute de legea urbarială, și în alte domenii decât cel agricol. Șerbii aveau obligații privind mineritul, construirea de cuptoare, transportul lemnului și al minereului. Iobagii aveau nevoie de aprobarea stăpânului pentru a se căsători și erau supuși și la o serie de dări: zeciuiala din produsele agricole, plocoanele, cărăușiile, cazarea funcționarilor ce încasau birurile și încartiruirea militarilor. Nobilimea deținea monopolul vânatului, morăritului și pescuitului, și avea adesea și exclusivitatea folosirii pădurilor și pășunilor.

=== Desființarea șerbiei ===
Aceste condiții severe au dus la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784. În urma răscoalei, împăratul Iosif al II-lea a desființat iobăgia în teritoriile coroanei Habsburgice printr-o patentă imperiala emisă în 1785. Aceasta însă a fost respinsă de nobilii maghiari în Transilvania. Astfel, șerbia din Ardeal a devenit o mare problemă pentru Iosif al II-lea și o sursă de tensiuni între stat și nobilimea maghiară. Administrația austriacă a făcut în repetate rânduri eforturi de a introduce o ordine in raporturile feudale, de a le scoate din domeniul dreptului privat si de a le formaliza în dreptului public, impunând limite pentru sarcinile feudale și uniformizând robota. Însă împotrivirea nobilimii a zădărnicit de fiecare dată eforturile Vienei.<ref>Kovács Geza. ''Situaţia iobăgimii din Sălaj la începutul secolului al XIX-lea.'' Acta Musei Porolissensis, nr. V, pag. 449. Zalău, 1981</ref> O reformă a avut loc în 1790–1791, când s-au reconfirmat dispoziţiile ''Bizonyos punctumok'', s-a interzis izgonirea iobagilor și transformarea sesiilor în pământuri alodiale. Coroana habsburgică intenționa clar să îi ocrotească pe supuşii plătitori de impozite dar nu s-a ajuns la o reglementare concretă a raporturilor iobăgeşti până abia în secolul al XIX-lea. 

În vara anului 1817, coroana a iniţiat o conscripţie urbarială care să arate situația reală a apartenențelor și obligațiilor iobăgești și în baza căreia să se stabilească noi rapoarte echitabile între țărani și nobili. Sub conducerea vicepreşedintelui cameral Anton Cziráky, delegați imperiali speciali au început conscripția în vara anului 1820 pentru comitatele Crasna şi Solnocul de Mijloc. 

== Conținutul ==
Conscripția urbarială din 1819-1820 acoperă numai localitățile unde existau iobagi și jeleri. Pentru fiecare astfel de localitate, există un registru separat care consemnează informații privitoare la posesiunile pe care iobagii și jelerii le aveau în folosință, precum și obligațiile față de stăpâni, proprietarii feudali ai pământului. Informațiile au fost înregistrate de conscriptorii imperiali delegați în localități. Aceștia erau consemnați într-un paragraf introductiv, scris numai în limba maghiară. De exemplu, pentru satul Chiochiș:<ref name=":1">Csetri Elek. ''Conscripțiile urbariale ale satului Ciochiș din anii 1785 și 1820''. În Anuarul Institutului de Istorie, Cluj, 1964, p. 249.</ref><ref name=":2">Arhivele Naţionale ale Ungariei (Magyar Nemzeti Levéltár). ''Conscriptio Czirákyana (F 52)''. Vol. 3: Comitatul Dăbâca (3. kötet: Doboka megye). Budapesta, 1819–1820.</ref><blockquote>''<span lang="hu" dir="ltr">1820-dik Esztendőben Julius Hónap 3-dik napján Nemes Doboka vármegye also kerületében <u>Nyárló Kékesen</u> kezdődvén az urbarialis conscriptio Felszegi Károly es Szabó Imre exequens Magistratualis conscriptorok által, jelen volt az Hellység Birtokosa Méltóságos L. Baro [https://hu.wikipedia.org/wiki/Wessel%C3%A9nyi_Mikl%C3%B3s_(politikus,_1796%E2%80%931850) Vesselényi Miklós] ur eö Nagysága részéről udvari Praefectus Tek. Kelemen Benjamin, és udvari Tiszt Bodo Sigmond urak mind személlyesek. Helységbeli Birák, és Lakosok voltak az alább subscribáltak,. a kiket is a formulare szerént meg esketvén, vallottanak a következőkben u. m. az</span>''    </blockquote><blockquote>În ziua a 3-a a lunii iulie 1820, în satul Chiochiș din comitatul Dăbâca, conscripția urbarială a fost începută de către magistrații conscriptori Károly Felszegi și Imre Szabó, în prezența proprietarului feudei, onorabilul baron [https://ro.wikipedia.org/wiki/Mikl%C3%B3s_Wessel%C3%A9nyi_(1796%E2%80%931850) Miklós L. Vesselényi], prefectul curții în numele Maiestății sale. Kelemen Benjamin, și funcționarul judiciar Bodo Sigmond, au fost martori. Semnatarii sunt consilieri locali și rezidenți, care, după ce au depus jurământul conform formularului, au mărturisit următoarele.   </blockquote>Delegații au primit informațiile de la juzii sau primarii sătești și jurații din consiliul comunal, în prezența unor martori aleși dintre bărbații mai vârstnici, buni cunoscători ai realităților locale. Reprezentanții locali jurau că vor spune adevărul, iar apoi răspundeau întrebărilor conscriptorilor.<ref name=":0" /><nowiki> </nowiki>Conscripția este structurată în trei părți. Prima parte conține răspunsurile la nouă întrebări în limba locală și limba maghară.<ref>Tibor Besze. ''Jobbágyélet az egregy és az almás vidékén 1820-ban''. Acta Academiae Paedagogicae Agriensis, Sectio Historiae XXXVI (2007) 169-192
</ref> Partea a doua este o listă a capilor de familie cu sesiile lor. A treia parte conține comentariile și obiecțiile proprietarilor de terenuri, precum și beneficiile și obligațiile localității identificate în interogatoriul de la prima parte.

{| class="wikitable" style="float:right; margin-left: 10px;" 
|+''Exemple de transcrieri fonetice ale dialectului transilvănean întâlnite frecvent în text''
!''<small>în</small>'' 
''<small>text</small>''
!''<small>forma</small>'' 
''<small>actuală</small>''
!''<small>exemplu</small>'' 
''<small>din text</small>''
!''<small>corespondent</small>'' 
''<small>actual</small>''
|-
|'''''<small>e</small>'''''
|'''''<small>ă</small>'''''
|<small>''f'''e'''r'''e'''''</small>
|<small>f'''ă'''r'''ă'''</small>
|-
|<small>'''''gy''''' ''+ vocală''</small>
|<small>'''''d''''' ''+ vocală''</small>
|''<small>'''gy'''intre</small>''
|<small>'''d'''intre</small>
|-
|'''''<small>j / y</small>'''''
|'''''<small>i</small>'''''
|''<small>bo'''j'''</small>''
|<small>bo'''i'''</small>
|-
|'''''<small>mny</small>''' <small>+ e / i</small>''
|'''''<small>m</small>''' <small>+ e / i</small>''
|''<small>pal'''mnye'''</small>''
|<small>pal'''me'''</small>
|-
|'''''<small>ſz / sz</small>'''''
|'''''<small>s</small>'''''
|''<small>'''sz'''erbetori</small>''
|<small>'''s'''ărbători</small>
|-
|'''''<small>s</small>'''''
|'''''<small>ș</small>'''''
|''<small>'''s'''asze</small>''
|<small>'''ș'''ase</small>
|-
|'''''<small>ts</small>'''''
|'''''<small>ce / ci</small>'''''
|''<small>Kre'''ts'''un</small>''
|<small>Cră'''ci'''un</small>
|-
|'''''<small>vo</small>'''''
|'''''<small>o / uo</small>'''''
|''<small>'''vo'''ras</small>''
|<small>'''o'''raș</small>
|-
| rowspan="2" |'''''<small>zs</small>'''''
|'''''<small>ge / gi</small>'''''
|''<small>jobba'''zs'''i</small>''
|<small>ioba'''gi'''</small>
|-
|'''''<small>j</small>'''''
|''<small>szlu'''zs'''eſzc</small>''
|<small>slu'''j'''esc</small>
|}
=== Textul ===
Întrebările sunt redactat în limba maghiară, iar răspunsurile sunt consemnate în două coloane. Cea din stânga este scrisă în limba maghiară, iar cea din dreapta într-o transcriere fonetică a graiului local folosind regulile de pronunție ale limbii maghiare. Exemplu de răspuns din satul Chiochiș, așa cum apare în textul original:<ref name=":2" /><ref name=":1" />
{| class="wikitable"
|+Răspunsul la a doua întrebare din conscripția de la 1820 pentru satul Chiochiș, consemnat în coloana din dreapta, în paralel cu textul maghiar, în transcrierea fonetică a graiului transilvănean al vremii.
|''Noj ko kurtye lu Mariá sza nitse un fel gye Contractus gyeszpre ſzluzsbá nám avut, fere gye vo 12 aj inkoatse, pinge obitseju primit szlusim in szeptemune ku 4 Boj dvo zile, ku doj Boj 3 zile, ku pelmnyile jare 3 zile. Maj nantye gyela szlobozenyia jobbazsii nikovatse am szlusit in septemină ku 4 boj o zi, ku doj boj dvo zile, ku pelmnyle jare doo zile. Ku drép káre gyintre vominy ku szlobozitu Jobazsii nu ſzo mutát intralta Kaſa a hija si in ziuá gye asztez szluzsec in toate ſeptemune Jobbazsestye.''
|[[Fișier:Urbar 1820 ex.jpg|centru|faracadru]]
|}

=== Partea întâi: interogatoriul ===
Primele cinci întrebări se refereau la obligațiile țăranilor față de stăpânii lor și la modul în care erau îndeplinite. Celelalte întrebări priveau posesiunile individuale și obștești ale țăranilor aserviți. Erau consemnate, printre altele, suprafețele sesiilor arabile și a fânețelor, fertilitatea lor, dacă acestea erau întregi, dacă puteau fi vânduite și dacă existau terenuri neexploatate.<ref>Maria Roșca-Rosen. ''Conscripţiile comunei Cupşeni din anii 1785-1785 şi 1820.'' Acta Musei Napocensis X. Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1973.</ref> De asemenea, erau incluse detalii despre condițiile de folosire a islazurilor și pădurilor obștești.<ref name=":0" />

==== 1. Urbariul precedent ====
<blockquote>''<span lang="hu" dir="ltr">Vallyon és minémü Urbárium vagyon ma follyamatban, és az miolta hozattatott bé?</span>''   </blockquote><blockquote>Ce fel de urbariu este în uz și de cînd datează?   </blockquote>Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:<ref name=":2" /><ref name=":1" /><blockquote>Satul acesta până acuma urbar nu a avut, dar nici acela n-am știut până amu ce să fie urbar.   </blockquote>
==== 2. Alte contracte sau obiceiuri în afara urbariului ====
<blockquote>''<span lang="hu" dir="ltr">Az hol pedig most semmi Urbárium nintsen az adozások és a szolgálatok a Parasztoktól az azok eránt költ edgyezések szerént vétettenek é fell, vagy pedig az ez eránt költ edgyezések mitölfogva kezdöttek és vétettekbé? Vallon a mostani Contractusok vagy Urbarium elött másak nem voltanak é és ha voltanak azok millyenek voltak, és amostani kötelezésbéli szokás mikor kezdödött el?</span>''</blockquote><blockquote>Unde nu este nici un urbariu, fac țăranii slujbele lor după anumite contracte încheiate sau după un obicei recunoscut? De cînd s-au început și s-au recunoscut aceste obiceiuri sau contracte? Înainte de contractele sau urbariile actuale au mai fost altele? Și dacă au fost, cum erau și cînd s-a început obiceiul prestațiilor de acum?  </blockquote>Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:<ref name=":2" /><ref name=":1" /><blockquote>Noi cu curtea lui Măria sa niciun fel de contract despre slujbă n-am avut, fără de vreo 12 ani încoace, pe lângă obiceiul primit slujim în săptămână cu 4 boi două zile, cu 2 boi trei zile, cu palmele iarăși 3 zile. Mai înainte de la slobozenia iobaglor încoace am slujit în săptămână cu 4 boi 1 zi, cu 2 boi 2 zile, cu palmele iarăși 2 zile. Ce e drept, care dintre oameni cu slobozitul iobagilor nu s-a mutat într-altă casă și în ziua de astăzi slujesc în toată săptămînă iobăgește. </blockquote>
==== 3.  Taxele fără contract ====
<blockquote><span lang="hu" dir="ltr">Ahol semmi urbárium vagy edgyezés nintsen a bévett szokás szerént valo adózások miben állanak, és azok mikor és mi módon hozattak bé?</span></blockquote><blockquote>Unde nu este nici un urbariu sau contract, din ce constau taxele după datina? Și când și în ce chip s-au introdus acestea?</blockquote>
Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:<ref name=":2" /><ref name=":1" /><blockquote>Într-un an dăm 2 pui de copănit<ref group="§">Claponi, cocoși castrat crescut pentru carne.</ref>, la 3 sărbători dăm 3 găini și 30 de ouă– pe Crăciun dăm două merțe<ref group="§">în Moldova și Transilvania, o veche unitate de măsură pentru volum, în special pentru cereale, egală cu 10 banițe, adică în jur de 250 de litri.</ref> de ovăz– pentru două mierțe de mere pădurețe de oțet dăm două zile de lucru cu pălmile– doi oameni o claie de cânepă din tot fel de lucru cui e dator a lucra 4 fonți<ref group="§">Unitate de măsură pentru cereale echivalentă cu ½ kg.</ref> de cânepă, și două de lână a toarce și 12 coți de pânză a țese. Pentru birăul cel sătesc, notariașul și taurul e dator tot omul câte o zi de lucru a le da la curtea Măriei sale. </blockquote>
==== 4. Aspectele pozitive și negative ale localității ====
<blockquote>''Egygyenként ezen Helységnek minémü terhei és hasznai vagynak?''</blockquote><blockquote>Ce fel de înlesniri și ce fel de dezavantaje are acest sat?</blockquote>
Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:<ref name=":2" /><ref name=":1" /><blockquote>Rădemunciunile satului nostru aceste sunt: 
<br />
1° Pe tot hotarul nostru sunt două fordulașuri<ref name=":0" group="§">fordulău, parte de hotar, călcătură</ref> carele se hăznuiește schimbătorește cel din sus de către Szint Miklos și cel de jos de către Baia hotarului nostru, două părți sunt bune, o parte este de mijloc, luându-se tot hotarul laolaltă după o merță de grâu de semănătură de toamnă în pământ lucrat bine și devreme  ier 4 merțe de grâu. Se fac pe el grâu și de toamnă, și de primăvară, ovăz, alac, cânepă, in, cucuruz și alte feluri de bucate.

<br />
2° În, fordulașul<ref name=":0" group="§" /> din jos avem două dăraburi<ref group="§">bucată de pământ.</ref> de rit care fac și otavă, avem și un dărab de fânaț care în tot anul hăznuim și nú face otavă, dară le fac toate bune fân schimbatorește, și fără de otavă încă avem loc pe coaste de cosit după casele noastre, altul mai mult, altul mai puținel, dar cu drept că bun fel de fân se face pe ele.

<br />
3° Vároșul Gherla e departe de noi o milă și jumătate, Bistrița de două mile jumătate departe de noi, în carele bucatele și alte bunuri ale noastre în piață putem vinde și în care într-un an se cad mai multe ori târguri  de țară, precum se cad târguri și în satele dimprejur, cum e la Buza, Lechința, Șintereag, Teaca, Urmeniș, Sânpetru, Țaga, reteag, Beclean, Cătina, Mociu și orașul Dejului, pe unde nefiind niciun loc de 2 mile de loc mai departe, de ne putem vinde vitele noastre și chereșcădui cu ele.

<br />
4° Cu știrea Curții Măriei sale în tot din nimaș<ref group="§">pășune, islaz.</ref> cuprindem, atâta dărab cât este destul la trăsurile noastre până târziu la care, fără de aiesta rămâne atâta nimaș, pe unde ciurdele de vaci și de viței, turmele de oi și de porci se pasc bogat de bine ca și boii.

<br />
5° Adăpători și fântâni de băut avem frunte de bun, că, care mai bune nu sunt în țarpă.

<br />
6° De epulet<ref group="§">construcție</ref> curtea ne dă lemne precum și de foc din pădurile cele domnești, curățiturile, cioturi și uscături căpătăm.

<br />
7° Vie mai cu toții avem de mijloc, se și rodește, și când umblă timpul se face bun vin în ele.

<br />
8° Pomet<ref group="§">livadă de pomi fructiferi.</ref> prin viile și grădinile avem, de curechi<ref group="§">varză</ref> și legume și de cucuruz<ref group="§">porumb</ref> încă avem grădini bune.

<br />
9° Are curtea o moară cu trei pietre aici în marginea hotarului, nu departe, pe lângă care mai sunt două mori iarăși pe vale, în care când nu e secetă mare, ori frig mare iarna, putem măcina. Pe apa curgătoare încă sunt mori bogate către Gherla pe Someș și pe Șiieu, pe unde în toată vremea putem măcina cât de mult și bine.

<br />
10° Binele a tuturor: într-alt an trecând pe ici ciupoare<ref group="§">mulțime de animale</ref> de vite ieșim și noi la ajutor și capătă câte un om cinci-șase groșițe.<ref group="§">groșița era o monedă de argint din spațiul austro-ungar care valora 3 crăițari. În anii 1820 avea 1.7 g de argint de slabă calitate.</ref> Altă dată când dăm cu știrea curții câte un dărab de loc pe seama cioporilor și (ră)mân aici, căpătăm câte 15 zloți<ref group="§">în Transilvania, zlotul era denumirea pentru guldenul austriac, numit forint în Ungaria. În anii 1820, acesta valora 60 de crăițari, sau jumătate de taler de argint, adică circa 14 g de argint bun.</ref> și 16 încă. Când pedig<ref group="§">însă</ref> mână cioporul așa numai pe lângă drum și atunci încă căpătăm de la ei 3–4 zloți.

<br />
11° Are satul acesta în fâneața cea sătească un dărab de loc de două care dă fân, iarăși pe seama văcarului avem în ritul satului către Manik un dărab de rit de un car bun de fân. În fordulașul din sus încă avem un pomet arător de două merțe de grâu care satul hăznuiește precum place. 

<br />
12° Are satul loc de o casă păstorească do o merță de grâu de toamnă cel mare.

<br />
13° Are satul acesta două dăraburi loc de pădure în Fákba, pe carele acuma numai tufe sunt i nu ținem oprit, pe ele paștem vitele. De mare este de 80 de merțe de grâu semănătură amândouă dăraburi. 

<br />
14° Avem de la Sân Mihail până la Sân Vasile crâșmătură slobodă noi sătenii.

<br />
15° Topitoare de cânepă avem.

<br />
16° Avem pe părâul acesta care merge pe vale, peșcari din care nefiind nimeni oprit care ar umbla după ele, ar putea și atâția din care să facă și bani.

<br />
Răutățile satului din acestea: 

<br />
1° A patra parte a hotarului nostru este rău în care multe locuri sunt hâite<ref group="§">înclinate</ref> și risipite dară totuși de pășune le hăznuim de risipiturile încolo. Avem și locuri de acelea carele pentru departe și pentru coastele mari nu le putem gunoi, o ughian<ref group="§">desigur, chiar, într-adevăr.</ref> cu greu putem ajunge la ele să-l putem tocmi la gunoaie. 

<br />
2° Când mergem la negoțile noastre la orașe în două locuri dăm vamă, la podurle și la porțile orașelor.

<br />
3° Locuri de crșcădet n-avem, dară nici nu suntem învățați cu de acelea.

<br />
4° Fiind satul acesta al nostru în drumul cel mare al țării și a casei varmeghiei<ref group="§">comitatului</ref> pe noi mai multe podvezi<ref group="§">obligații la care erau supuși iobagii în folosul domniei (mai ales în timp de război), care consta în prestații (transport, cărăușie) sau rechiziții ale animalelor de tracțiune.</ref> și poștării<ref group="§">corvoadă pe care o îndeplineau iobagii în serviciul de transporturi cu poștalionul.</ref> ajunge decât pe alte sate dimprejurul nostru. </blockquote>
==== 5. Terenurile arabile, pajiștile și fânețele ====
<blockquote>''Egy egész telken lako Colonusnak hány és millyen szánto, és kaszállo réttyei vagynak és mindenik hold föld hány bétsi mérön, és vallyon a kaszállo réten leheté sarjutis tsinálni?'' </blockquote><blockquote>Câte și ce fel de pământuri arabile și fânețe are un iobag cu o moșie întreagă ? Câte măsuri de Viena are un iugăr<ref group="§">veche unitate de măsură pentru suprafețe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 ha.</ref> și se poate cosi și otavă pe fânețe?</blockquote>
Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:<ref name=":2" /><ref name=":1" /><blockquote>Unele moșii fiind mai mari și locuri după ele mai multe sunt, altele mai mici și locuri mai puținele sunt după ele, altele mai bune, altele mai rele carele totuși când sunt se țin stătorește după moșiile toate. Măsura de Bétsi nu-l cunoaștem nici iugărul ce este nu le știm, destul că pe riturile noastre cele pe șesuri am face mai pe atâta otava pe cât facem și fânuri de am ține între șanțuri șănțăluite. 
</blockquote>
==== 6. Zilele de muncă datorate de iobagi (robota) cu vitele și cu palmele ====
<blockquote>''Eddig elé külön külön minden szolgálo ember hány napi szolgálatott tett, és azokat hány jármos marhával tette, továbbá a menetelek és a jövetelek szolgálattyokban belé tudattaké vagy nem?''</blockquote><blockquote>Câte zile de robotă a făcut până acum fiecare om dependent, și cu câți boi? S-au socotit în robotă mersul și venitul sau nu?</blockquote>
Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:<ref name=":2" /><ref name=":1" /><blockquote>Noi care avem mai la o formă de mare moșii în slujbă de rând săptămânește slujim cu 4 boi 2 zile, care avem doi boi aceia slujim 3 zile, ce-i drept că în simbrie,<ref group="§">întovărășire cu scopul de a realiza un lucru comun.</ref> că mai cu puținei boi decât 4, pământurile noastre nu le putem lucra. Care n-avem boi, aceia slujim săptămînește cu palmele 3 zile. Fără de slujba aceasta suntem datori la căratul grânelor și a fânurilor a sluji până la gătirea lor. Cu drept că în săptămâna aceea și slujba noastră să știe în sus. 
</blockquote>
==== 7. Dijmele în natură și dările în bani ====
<blockquote>''Vallyon az urbarialis dézma vagy ahol eddig szokásban volt a kilentzed miolta és nevezetesen mikből adatott, és vallyon ezen tized vagy kilentzed adása más uradalmakban szokásban vagyoné? Effelett a parasztok ezenkivül más dáciák szine alatt a földös uraknak esztendönként mit adtanak és nevezetesen amit a földös úr ezen szin alatt kész pénzül vagy naturaban töllök fell vett mikböl állott?''</blockquote><blockquote>De când și din ce s-a dat dijma urbailială sau nona, unde a fost până acum în obicei? Este datul dijmei sau al nonei în obicei și pe alte domenii din acest comitat? În afară de acestea, ce fel de dări mai dau țăranii anual domnilor de pământ? Și în ce au constat fiecare din ele în parte; aceste danii au fost luate în bani sau în natură de către domnul de pământ?</blockquote>
Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:<ref name=":2" /><ref name=":1" /><blockquote>Satul acesta al nostru dă la domnul cel pămîntesc dijmă fiscușească, care în tot anul cu banii gata răscumpăra Măria sa, din tot felul de bucate, din cânepă, sămânță de cânepă, din in și din sămânță de in, din fasole. Fără de aceasta dăm în natură la Măria sa dijmă de miei și din stupi cel urbăresc precum dăm în natură dintre aceste două feluri și fiscușului și arendașului cel împărătesc. Care datul dijmei și împrejurul acesta așa este carele sate se numesc vetre ungurești. 
</blockquote>
==== 8. Sesiile abandonate ====
<blockquote>''Ezen Helységben hány puszta telkekk vagynak, azok miolta, miokbol és kikk által használtattnak?''</blockquote><blockquote>Câte sesii pustii sunt în această comună? De când, din ce cauză și cine le folosește?</blockquote>
Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:<ref name=":2" /><ref name=":1" /><blockquote>Pustă în satul nostru nu este nici una. 
</blockquote>
==== 9. Pădurile și drepturile de folosire ====
<blockquote>''Vallyon a szolgálo emberek az erdölést ugy használhattyák é hogy abbol kereskedhessenek is, és továbbá az uraságnak a Helység határán kívűl lévő erdejét használhattyák é és végre a telkeknek szabad ell adása és vevése szokásban van é?''</blockquote><blockquote>Au oamenii dependenți drept de folosință a pădurii; o pot folosi ca să facă comerț cu lemne? Și pot țăranii folosi pădurile domnului de pământ din afara hotarului comunei? Și în sfârșit, este vânzarea și cumpărarea liberă a moșiilor în obicei?</blockquote>
Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:<ref name=":2" /><ref name=":1" /><blockquote>Pădurile Măriei sale nici aici nici pe alte hotare nicidecum n-am hăznuit pe plăcere. Precum nici vânzarea, și cumpărarea moșiilor nu ne-a fost slobod altmintrea, fără petu de pe un an am putut vinde și cumpăra. 
</blockquote>
=== Partea a doua: lista capilor de familie ===
Capii de familie apar în patru tabele.
[[Fișier:Conscriptia Czirákyană 1820 Sânpetru Almașului 1.jpg|miniatura|Conscriptia Czirákyană 1820 Sânpetru Almașului]]

==== 1. Conscriptio <s>Oppidi, vel</s> Posse'''ſ'''sionis ''[Numele Localității]'' Urbarialis ====
{| class="wikitable"
|+pagina din stânga
! rowspan="4" |''№''
! rowspan="4" |NOMINA et COGNOMINA
! rowspan="4" |Se'''ſs'''ionis qualitas
! rowspan="4" |Capacitas Fundi Intravillani metretarum Viennensium.
! rowspan="4" |Se'''ſ'''sionales Terrae arabiles Jugerorum.
! colspan="3" |Se'''ſ'''sionalia prata
|-
|semper
|raro
|nunquam
|-
| colspan="3" |falcabilia.
|-
| colspan="3" |Jugerorum
|}
{| class="wikitable"
|+pagina din dreapta
! rowspan="4" |In Praedio
! rowspan="4" |Titulo Seſsionalium usuatae Terrae arabiles. Jugerorum
! colspan="3" |Prata
Titulo Se'''ſ'''sionalium usuata.
|-
|semper
|raro
|nunquam
|-
| colspan="3" |falcabilia.
|-
| colspan="3" |Jugerorum
|}
Capii de familie apar în patru categorii: ''Comitis'' (nobilii), ''Colonorum'' (țăranii dependenți), ''Inquilinorum'' (jelerii) și ''Sub-Inquilorum''.

==== 2. Connotatio Vinearum. Posseſsionis ''[Numele localității]'' <s>vel Oppidi</s> / ad Dominum ''[numele proprietarului]'' spectantis ====
{| class="wikitable"
! rowspan="3" |Nrô.
! rowspan="3" |In Promontorio ''[Numele]''
Nomina et Cognomina
!Capacitas.
! rowspan="3" |Quid abinde praestatur?
|-
|Jugera. 
|-
|Nrô.
|}

==== 3. Conscriptio Extirpaturarum <s>Oppidi vel</s> Po'''ſſ'''e'''ſſ'''ionis ''[Numele Localității]'' ====
{| class="wikitable"
|+pagina din stânga
! rowspan="4" |''№''
! rowspan="4" |Nomina et Cognomina
! rowspan="2" |Terrae Arabiles
! colspan="6" |ab his Præſtabant hactenus annue
! colspan="5" |ab iisdem nunc præſtant annue
|-
| colspan="2" rowspan="2" |In parata Pecunia
| colspan="2" |In Robottis
| rowspan="2" |In Naturalibus
| rowspan="2" |velaliis
| colspan="2" rowspan="2" |In parata Pecunia
| colspan="2" |In Robottis
| rowspan="2" |In Naturalibus
|-
|Juger.
|Jugalisbus
|Manualibus
|Jugalisbus
|Manualibus
|-
|Nro.
|fl.
|xr.
| colspan="2" |Dies.
|T.
|T.
|fl.
|xr.
| colspan="2" |Dies.
|T.
|}
{| class="wikitable"
|+pagina din dreapta
!
! rowspan="3" |Jugera Pratorum
! colspan="6" |ab his praestabant hactenus annue
! colspan="6" |ab iisdem nunc præſtant annue
|-
| rowspan="2" |velaliis
| colspan="2" rowspan="2" |In parata Pecunia
| colspan="2" |In Robottis
| rowspan="2" |In Naturalibus
| rowspan="2" |velaliis
| colspan="2" rowspan="2" |In parata Pecunia
| colspan="2" |In Robottis
| rowspan="2" |In Naturalibus
| rowspan="2" |velaliis
|-
|Jugalisbus
|Manualibus
|Jugalisbus
|Manualibus
|-
|T.
|Nro.
|fl.
|xr.
| colspan="2" |Dies.
|T.
|T.
|fl.
|xr.
| colspan="2" |Dies.
|T.
|T.
|}

==== 4. Conscriptio et Investigatio - Fundorum Censualisticorum Anna ''1820'' per nos Infrascriptos peracta. ====
{| class="wikitable"
|+pagina din stânga
! rowspan="4" |Sub
numeris
! rowspan="4" |Nomina et Cognomina Incolarum Censualisticorum spectantium ad Dominium
! rowspan="4" |Quorum tenuta extant in Possessione, et possi dentur per Domesticum vel Extraneum
! rowspan="3" |Terrarum Arabium
! rowspan="3" |Pratorum
! rowspan="3" |Pasce
torum
! rowspan="3" |Sylvarum
! rowspan="3" |Paliseriorum
! colspan="4" |a quibus annuum
|-
| colspan="4" |In
|-
|Parata
|
|Vecturis, vel Aratris
|Laboratoribus Pedestribus
|-
|Jug.
|Jug.
|Jug.
|Jug.
|
|fl.
|xr.
| colspan="2" |Numero
|}
{| class="wikitable"
|+pagina din dreapta
! colspan="7" |Censum solvunt
! colspan="3" |Legitimatio Possessorii
|-
| colspan="7" |In Naturalibus
| rowspan="3" |Ex Productione Lillerarum Sub Nris
| rowspan="3" |Ex propria recognitione praehabiti ex beneplacito Dominali de anno in annum Possessorii
| rowspan="3" |Nulia Litterarum Pro- ductione, aut ex beneplacito Dominali Possessorii recognitione accendente investi- gandum an haec tenuta ex fundis allodialibus, Vel ex Desertis et quo anno enitis promanent, et quanto tempore per Censualisitas possideantur.
|-
| colspan="2" |Vini
|Triticei
|Milii
|Avenae
|Caponum
|Pulli
|-
|Cup
|Pin
|Me
|tre
|tae
|Nrô.
|Nrô.
|}

== Ghid pentru consultarea conscripției ==
Părțile care au supraviețuit din conscripție se păstrează la Arhivele Naționale ale Ungariei de la Budapesta, sub numărul de inventar F 52. Ele au fost fotografiate integral pe 53 de role de microfilm de 35 mm. Acestea sunt digitalizate și disponibile pe siteul FamilySearch cu o indexare parțială a localităților.<ref>The Church of Jesus Christ of Latter-Day Saints. ''FamilySearch.org: [https://www.familysearch.org/search/catalog/397171?availability=Family%20History%20Library Conscriptio Czirákyana, 1819-1820]''. Accesat la 10 august 2024.</ref>

== Referințe ==
<references group="§" />

== Referințe ==
<references />