Conscripția Contelui Antal Cziráky din Transilvania (1819–1820)

Conscripția czirákyană a fost inițiată de administrația imperială austriacă în Transilvania pentru a reglementa raporturile dintre proprietarii nobiliari și iobagi. Această conscripție a fost un pas esențial în eforturile de a desființa efectiv șerbia în Transilvania și de a îmbunătăți condiția țăranilor dependenți.

Contextul istoric

În Transilvania, țăranii iobagi, numiți șerbi, erau legați de pământul unui stăpân feudal, pe care trăiau și munceau, depinzând cu persoana și cu bunurile lor de acesta.

Șerbia în Transilvania

Șerbia fusese introdusă în 1514, și până în secolul al XIX-lea, condițiile acestor țărani au devenit extrem de dificile. În dieta imperială din 1714, iobagilor li s-a stabilit o obligație în muncă (robotă) de 4 zile pe săptămână. Robota a devenit și mai drastică prin legea urbarială din 1769 (legea Bizonyos punctumok, Anumite puncte), care a instituit în timpul sezonului agricol obligativitatea săptămânală a patru zile de muncă cu braţele şi trei zile cu vitele, adică toate zilele săptămânii. Această cantitate imensă de robotă era unică pe teritoriul Imperiului habsburgic, unde urbariul a prescris o zi cu vitele şi două zile cu palmele pe săptămînă în alte teritorii.

Robota

Zilele de muncă erau de 12 ore și erau impuse norme minime. Dacă munca era considerată nesatisfăcătoare, stăpânii aveau dreptul să impună pedepse pe loc, care variau de la corecții fizice până la condamnări la moarte prin spânzurare, nobilii mai importanți prevalându-se de dreptul de paloş, având privilegiul de judecători supremi până în 1848.

De jure, robota viza doar bărbaţii şi munca câmpului, însă în practică, femeile și copiii erau de asemenea forțați să muncească la curțile nobiliare și nobilii îi sileau pe iobagi să muncească mai multe zile cu vitele decât cele prevăzute de legea urbarială, și în alte domenii decât cel agricol. Șerbii aveau obligații privind mineritul, construirea de cuptoare, transportul lemnului și al minereului. Iobagii aveau nevoie de aprobarea stăpânului pentru a se căsători și erau supuși și la o serie de dări: zeciuiala din produsele agricole, plocoanele, cărăușiile, cazarea funcționarilor ce încasau birurile și încartiruirea militarilor. Nobilimea deținea monopolul vânatului, morăritului și pescuitului, și avea adesea și exclusivitatea folosirii pădurilor și pășunilor.

Desființarea șerbiei

Aceste condiții severe au dus la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784. În urma răscoalei, împăratul Iosif al II-lea a desființat iobăgia în teritoriile coroanei Habsburgice printr-o patentă imperiala emisă în 1785. Aceasta însă a fost respinsă de nobilii maghiari în Transilvania. Astfel, șerbia din Ardeal a devenit o mare problemă pentru Iosif al II-lea și o sursă de tensiuni între stat și nobilimea maghiară. Administrația austriacă a făcut în repetate rânduri eforturi de a introduce o ordine in raporturile feudale, de a le scoate din domeniul dreptului privat si de a le formaliza în dreptului public, impunând limite pentru sarcinile feudale și uniformizând robota. Însă împotrivirea nobilimii a zădărnicit de fiecare dată eforturile Vienei. O reformă a avut loc în 1790–1791, când s-au reconfirmat dispoziţiile Bizonyos punctumok, s-a interzis izgonirea iobagilor și transformarea sesiilor în pământuri alodiale. Coroana habsburgică intenționa clar să îi ocrotească pe supuşii plătitori de impozite dar nu s-a ajuns la o reglementare concretă a raporturilor iobăgeşti până abia în secolul al XIX-lea.

În vara anului 1817, coroana a iniţiat o conscripţie urbarială care să arate situația reală a apartenențelor și obligațiilor iobăgești și în baza căreia să se stabilească noi rapoarte echitabile între țărani și nobili. Sub conducerea vicepreşedintelui cameral Anton Cziráky, delegați imperiali speciali au început conscripția în vara anului 1820 pentru comitatele Crasna şi Solnocul de Mijloc.

Conținutul

Conscripția urbarială din 1819-1820 acoperă numai localitățile unde existau iobagi și jeleri. Pentru fiecare astfel de localitate, există un registru separat care consemnează informații privitoare la posesiunile pe care iobagii și jelerii le aveau în folosință, precum și obligațiile față de stăpâni, proprietarii feudali ai pământului. Informațiile au fost înregistrate de conscriptorii imperiali delegați în localități. Aceștia erau consemnați într-un paragraf introductiv, scris numai în limba maghiară. De exemplu, pentru satul Chiochiș:

1820-dik Esztendőben Julius Hónap 3-dik napján Nemes Doboka vármegye also kerületében Nyárló Kékesen kezdődvén az urbarialis conscriptio Felszegi Károly es Szabó Imre exequens Magistratualis conscriptorok által, jelen volt az Hellység Birtokosa Méltóságos L. Baro Vesselényi Miklós ur eö Nagysága részéről udvari Praefectus Tek. Kelemen Benjamin, és udvari Tiszt Bodo Sigmond urak mind személlyesek. Helységbeli Birák, és Lakosok voltak az alább subscribáltak,. a kiket is a formulare szerént meg esketvén, vallottanak a következőkben u. m. az

În ziua a 3-a a lunii iulie 1820, în satul Chiochiș din comitatul Dăbâca, conscripția urbarială a fost începută de către magistrații conscriptori Károly Felszegi și Imre Szabó, în prezența proprietarului feudei, onorabilul baron Miklós L. Vesselényi, prefectul curții în numele Maiestății sale. Kelemen Benjamin, și funcționarul judiciar Bodo Sigmond, au fost martori. Semnatarii sunt consilieri locali și rezidenți, care, după ce au depus jurământul conform formularului, au mărturisit următoarele.

Delegații au primit informațiile de la juzii sau primarii sătești și jurații din consiliul comunal, în prezența unor martori aleși dintre bărbații mai vârstnici, buni cunoscători ai realităților locale. Reprezentanții locali jurau că vor spune adevărul, iar apoi răspundeau întrebărilor conscriptorilor. Conscripția este structurată în trei părți. Prima parte conține răspunsurile la nouă întrebări în limba locală și limba maghară. Partea a doua este o listă a capilor de familie cu sesiile lor. A treia parte conține comentariile și obiecțiile proprietarilor de terenuri, precum și beneficiile și obligațiile localității identificate în interogatoriul de la prima parte.

Exemple de transcrieri fonetice ale dialectului transilvănean întâlnite frecvent în text

în text	forma actuală	exemplu din text	corespondent actual
e	ă	fere	fără
gy + vocală	d + vocală	gyintre	dintre
j / y	i	boj	boi
mny + e / i	m + e / i	palmnye	palme
ſz / sz	s	szerbetori	sărbători
s	ș	sasze	șase
ts	ce / ci	Kretsun	Crăciun
vo	o / uo	voras	oraș
zs	ge / gi	jobbazsi	iobagi
	j	szluzseſzc	slujesc

Textul

Întrebările sunt redactat în limba maghiară, iar răspunsurile sunt consemnate în două coloane. Cea din stânga este scrisă în limba maghiară, iar cea din dreapta într-o transcriere fonetică a graiului local folosind regulile de pronunție ale limbii maghiare. Exemplu de răspuns din satul Chiochiș, așa cum apare în textul original:

Răspunsul la a doua întrebare din conscripția de la 1820 pentru satul Chiochiș, consemnat în coloana din dreapta, în paralel cu textul maghiar, în transcrierea fonetică a graiului transilvănean al vremii.

Noj ko kurtye lu Mariá sza nitse un fel gye Contractus gyeszpre ſzluzsbá nám avut, fere gye vo 12 aj inkoatse, pinge obitseju primit szlusim in szeptemune ku 4 Boj dvo zile, ku doj Boj 3 zile, ku pelmnyile jare 3 zile. Maj nantye gyela szlobozenyia jobbazsii nikovatse am szlusit in septemină ku 4 boj o zi, ku doj boj dvo zile, ku pelmnyle jare doo zile. Ku drép káre gyintre vominy ku szlobozitu Jobazsii nu ſzo mutát intralta Kaſa a hija si in ziuá gye asztez szluzsec in toate ſeptemune Jobbazsestye.

Partea întâi: interogatoriul

Primele cinci întrebări se refereau la obligațiile țăranilor față de stăpânii lor și la modul în care erau îndeplinite. Celelalte întrebări priveau posesiunile individuale și obștești ale țăranilor aserviți. Erau consemnate, printre altele, suprafețele sesiilor arabile și a fânețelor, fertilitatea lor, dacă acestea erau întregi, dacă puteau fi vânduite și dacă existau terenuri neexploatate. De asemenea, erau incluse detalii despre condițiile de folosire a islazurilor și pădurilor obștești.

1. Urbariul precedent

Vallyon és minémü Urbárium vagyon ma follyamatban, és az miolta hozattatott bé?

Ce fel de urbariu este în uz și de cînd datează?

Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:

Satul acesta până acuma urbar nu a avut, dar nici acela n-am știut până amu ce să fie urbar.

2. Alte contracte sau obiceiuri în afara urbariului

Az hol pedig most semmi Urbárium nintsen az adozások és a szolgálatok a Parasztoktól az azok eránt költ edgyezések szerént vétettenek é fell, vagy pedig az ez eránt költ edgyezések mitölfogva kezdöttek és vétettekbé? Vallon a mostani Contractusok vagy Urbarium elött másak nem voltanak é és ha voltanak azok millyenek voltak, és amostani kötelezésbéli szokás mikor kezdödött el?

Unde nu este nici un urbariu, fac țăranii slujbele lor după anumite contracte încheiate sau după un obicei recunoscut? De cînd s-au început și s-au recunoscut aceste obiceiuri sau contracte? Înainte de contractele sau urbariile actuale au mai fost altele? Și dacă au fost, cum erau și cînd s-a început obiceiul prestațiilor de acum?

Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:

Noi cu curtea lui Măria sa niciun fel de contract despre slujbă n-am avut, fără de vreo 12 ani încoace, pe lângă obiceiul primit slujim în săptămână cu 4 boi două zile, cu 2 boi trei zile, cu palmele iarăși 3 zile. Mai înainte de la slobozenia iobaglor încoace am slujit în săptămână cu 4 boi 1 zi, cu 2 boi 2 zile, cu palmele iarăși 2 zile. Ce e drept, care dintre oameni cu slobozitul iobagilor nu s-a mutat într-altă casă și în ziua de astăzi slujesc în toată săptămînă iobăgește.

3. Taxele fără contract

Ahol semmi urbárium vagy edgyezés nintsen a bévett szokás szerént valo adózások miben állanak, és azok mikor és mi módon hozattak bé?

Unde nu este nici un urbariu sau contract, din ce constau taxele după datina? Și când și în ce chip s-au introdus acestea?

Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:

Într-un an dăm 2 pui de copănit, la 3 sărbători dăm 3 găini și 30 de ouă– pe Crăciun dăm două merțe de ovăz– pentru două mierțe de mere pădurețe de oțet dăm două zile de lucru cu pălmile– doi oameni o claie de cânepă din tot fel de lucru cui e dator a lucra 4 fonți de cânepă, și două de lână a toarce și 12 coți de pânză a țese. Pentru birăul cel sătesc, notariașul și taurul e dator tot omul câte o zi de lucru a le da la curtea Măriei sale.

4. Aspectele pozitive și negative ale localității

Egygyenként ezen Helységnek minémü terhei és hasznai vagynak?

Ce fel de înlesniri și ce fel de dezavantaje are acest sat?

Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:

Rădemunciunile satului nostru aceste sunt:

1° Pe tot hotarul nostru sunt două fordulașuri carele se hăznuiește schimbătorește cel din sus de către Szint Miklos și cel de jos de către Baia hotarului nostru, două părți sunt bune, o parte este de mijloc, luându-se tot hotarul laolaltă după o merță de grâu de semănătură de toamnă în pământ lucrat bine și devreme ier 4 merțe de grâu. Se fac pe el grâu și de toamnă, și de primăvară, ovăz, alac, cânepă, in, cucuruz și alte feluri de bucate.

2° În, fordulașul din jos avem două dăraburi de rit care fac și otavă, avem și un dărab de fânaț care în tot anul hăznuim și nú face otavă, dară le fac toate bune fân schimbatorește, și fără de otavă încă avem loc pe coaste de cosit după casele noastre, altul mai mult, altul mai puținel, dar cu drept că bun fel de fân se face pe ele.

3° Vároșul Gherla e departe de noi o milă și jumătate, Bistrița de două mile jumătate departe de noi, în carele bucatele și alte bunuri ale noastre în piață putem vinde și în care într-un an se cad mai multe ori târguri de țară, precum se cad târguri și în satele dimprejur, cum e la Buza, Lechința, Șintereag, Teaca, Urmeniș, Sânpetru, Țaga, reteag, Beclean, Cătina, Mociu și orașul Dejului, pe unde nefiind niciun loc de 2 mile de loc mai departe, de ne putem vinde vitele noastre și chereșcădui cu ele.

4° Cu știrea Curții Măriei sale în tot din nimaș cuprindem, atâta dărab cât este destul la trăsurile noastre până târziu la care, fără de aiesta rămâne atâta nimaș, pe unde ciurdele de vaci și de viței, turmele de oi și de porci se pasc bogat de bine ca și boii.

5° Adăpători și fântâni de băut avem frunte de bun, că, care mai bune nu sunt în țarpă.

6° De epulet curtea ne dă lemne precum și de foc din pădurile cele domnești, curățiturile, cioturi și uscături căpătăm.

7° Vie mai cu toții avem de mijloc, se și rodește, și când umblă timpul se face bun vin în ele.

8° Pomet prin viile și grădinile avem, de curechi și legume și de cucuruz încă avem grădini bune.

9° Are curtea o moară cu trei pietre aici în marginea hotarului, nu departe, pe lângă care mai sunt două mori iarăși pe vale, în care când nu e secetă mare, ori frig mare iarna, putem măcina. Pe apa curgătoare încă sunt mori bogate către Gherla pe Someș și pe Șiieu, pe unde în toată vremea putem măcina cât de mult și bine.

10° Binele a tuturor: într-alt an trecând pe ici ciupoare de vite ieșim și noi la ajutor și capătă câte un om cinci-șase groșițe. Altă dată când dăm cu știrea curții câte un dărab de loc pe seama cioporilor și (ră)mân aici, căpătăm câte 15 zloți și 16 încă. Când pedig mână cioporul așa numai pe lângă drum și atunci încă căpătăm de la ei 3–4 zloți.

11° Are satul acesta în fâneața cea sătească un dărab de loc de două care dă fân, iarăși pe seama văcarului avem în ritul satului către Manik un dărab de rit de un car bun de fân. În fordulașul din sus încă avem un pomet arător de două merțe de grâu care satul hăznuiește precum place.

12° Are satul loc de o casă păstorească do o merță de grâu de toamnă cel mare.

13° Are satul acesta două dăraburi loc de pădure în Fákba, pe carele acuma numai tufe sunt i nu ținem oprit, pe ele paștem vitele. De mare este de 80 de merțe de grâu semănătură amândouă dăraburi.

14° Avem de la Sân Mihail până la Sân Vasile crâșmătură slobodă noi sătenii.

15° Topitoare de cânepă avem.

16° Avem pe părâul acesta care merge pe vale, peșcari din care nefiind nimeni oprit care ar umbla după ele, ar putea și atâția din care să facă și bani.

Răutățile satului din acestea:

1° A patra parte a hotarului nostru este rău în care multe locuri sunt hâite și risipite dară totuși de pășune le hăznuim de risipiturile încolo. Avem și locuri de acelea carele pentru departe și pentru coastele mari nu le putem gunoi, o ughian cu greu putem ajunge la ele să-l putem tocmi la gunoaie.

2° Când mergem la negoțile noastre la orașe în două locuri dăm vamă, la podurle și la porțile orașelor.

3° Locuri de crșcădet n-avem, dară nici nu suntem învățați cu de acelea.

4° Fiind satul acesta al nostru în drumul cel mare al țării și a casei varmeghiei pe noi mai multe podvezi și poștării ajunge decât pe alte sate dimprejurul nostru.

5. Terenurile arabile, pajiștile și fânețele

Egy egész telken lako Colonusnak hány és millyen szánto, és kaszállo réttyei vagynak és mindenik hold föld hány bétsi mérön, és vallyon a kaszállo réten leheté sarjutis tsinálni?

Câte și ce fel de pământuri arabile și fânețe are un iobag cu o moșie întreagă ? Câte măsuri de Viena are un iugăr și se poate cosi și otavă pe fânețe?

Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:

Unele moșii fiind mai mari și locuri după ele mai multe sunt, altele mai mici și locuri mai puținele sunt după ele, altele mai bune, altele mai rele carele totuși când sunt se țin stătorește după moșiile toate. Măsura de Bétsi nu-l cunoaștem nici iugărul ce este nu le știm, destul că pe riturile noastre cele pe șesuri am face mai pe atâta otava pe cât facem și fânuri de am ține între șanțuri șănțăluite.

6. Zilele de muncă datorate de iobagi (robota) cu vitele și cu palmele

Eddig elé külön külön minden szolgálo ember hány napi szolgálatott tett, és azokat hány jármos marhával tette, továbbá a menetelek és a jövetelek szolgálattyokban belé tudattaké vagy nem?

Câte zile de robotă a făcut până acum fiecare om dependent, și cu câți boi? S-au socotit în robotă mersul și venitul sau nu?

Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:

Noi care avem mai la o formă de mare moșii în slujbă de rând săptămânește slujim cu 4 boi 2 zile, care avem doi boi aceia slujim 3 zile, ce-i drept că în simbrie, că mai cu puținei boi decât 4, pământurile noastre nu le putem lucra. Care n-avem boi, aceia slujim săptămînește cu palmele 3 zile. Fără de slujba aceasta suntem datori la căratul grânelor și a fânurilor a sluji până la gătirea lor. Cu drept că în săptămâna aceea și slujba noastră să știe în sus.

7. Dijmele în natură și dările în bani

Vallyon az urbarialis dézma vagy ahol eddig szokásban volt a kilentzed miolta és nevezetesen mikből adatott, és vallyon ezen tized vagy kilentzed adása más uradalmakban szokásban vagyoné? Effelett a parasztok ezenkivül más dáciák szine alatt a földös uraknak esztendönként mit adtanak és nevezetesen amit a földös úr ezen szin alatt kész pénzül vagy naturaban töllök fell vett mikböl állott?

De când și din ce s-a dat dijma urbailială sau nona, unde a fost până acum în obicei? Este datul dijmei sau al nonei în obicei și pe alte domenii din acest comitat? În afară de acestea, ce fel de dări mai dau țăranii anual domnilor de pământ? Și în ce au constat fiecare din ele în parte; aceste danii au fost luate în bani sau în natură de către domnul de pământ?

Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:

Satul acesta al nostru dă la domnul cel pămîntesc dijmă fiscușească, care în tot anul cu banii gata răscumpăra Măria sa, din tot felul de bucate, din cânepă, sămânță de cânepă, din in și din sămânță de in, din fasole. Fără de aceasta dăm în natură la Măria sa dijmă de miei și din stupi cel urbăresc precum dăm în natură dintre aceste două feluri și fiscușului și arendașului cel împărătesc. Care datul dijmei și împrejurul acesta așa este carele sate se numesc vetre ungurești.

8. Sesiile abandonate

Ezen Helységben hány puszta telkekk vagynak, azok miolta, miokbol és kikk által használtattnak?

Câte sesii pustii sunt în această comună? De când, din ce cauză și cine le folosește?

Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:

Pustă în satul nostru nu este nici una.

9. Pădurile și drepturile de folosire

Vallyon a szolgálo emberek az erdölést ugy használhattyák é hogy abbol kereskedhessenek is, és továbbá az uraságnak a Helység határán kívűl lévő erdejét használhattyák é és végre a telkeknek szabad ell adása és vevése szokásban van é?

Au oamenii dependenți drept de folosință a pădurii; o pot folosi ca să facă comerț cu lemne? Și pot țăranii folosi pădurile domnului de pământ din afara hotarului comunei? Și în sfârșit, este vânzarea și cumpărarea liberă a moșiilor în obicei?

Exemplu de răspuns din satul Chiochiș:

Pădurile Măriei sale nici aici nici pe alte hotare nicidecum n-am hăznuit pe plăcere. Precum nici vânzarea, și cumpărarea moșiilor nu ne-a fost slobod altmintrea, fără petu de pe un an am putut vinde și cumpăra.

Partea a doua: lista capilor de familie

Capii de familie apar în patru tabele.

Conscriptia Czirákyană 1820 Sânpetru Almașului

1. Conscriptio Oppidi, vel Posseſsionis [Numele Localității] Urbarialis

pagina din stânga

№	NOMINA et COGNOMINA	Seſsionis qualitas	Capacitas Fundi Intravillani metretarum Viennensium.	Seſsionales Terrae arabiles Jugerorum.	Seſsionalia prata
					semper	raro	nunquam
					falcabilia.
					Jugerorum

pagina din dreapta

In Praedio	Titulo Seſsionalium usuatae Terrae arabiles. Jugerorum	Prata Titulo Seſsionalium usuata.
		semper	raro	nunquam
		falcabilia.
		Jugerorum

Capii de familie apar în patru categorii: Comitis (nobilii), Colonorum (țăranii dependenți), Inquilinorum (jelerii) și Sub-Inquilorum.

2. Connotatio Vinearum. Posseſsionis [Numele localității] vel Oppidi / ad Dominum [numele proprietarului] spectantis

Nrô.	In Promontorio [Numele] Nomina et Cognomina	Capacitas.	Quid abinde praestatur?
		Jugera.
		Nrô.

3. Conscriptio Extirpaturarum Oppidi vel Poſſeſſionis [Numele Localității]

pagina din stânga

№	Nomina et Cognomina	Terrae Arabiles	ab his Præſtabant hactenus annue						ab iisdem nunc præſtant annue
			In parata Pecunia		In Robottis		In Naturalibus	velaliis	In parata Pecunia		In Robottis		In Naturalibus
		Juger.			Jugalisbus	Manualibus					Jugalisbus	Manualibus
		Nro.	fl.	xr.	Dies.		T.	T.	fl.	xr.	Dies.		T.

pagina din dreapta

	Jugera Pratorum	ab his praestabant hactenus annue						ab iisdem nunc præſtant annue
velaliis		In parata Pecunia		In Robottis		In Naturalibus	velaliis	In parata Pecunia		In Robottis		In Naturalibus	velaliis
				Jugalisbus	Manualibus					Jugalisbus	Manualibus
T.	Nro.	fl.	xr.	Dies.		T.	T.	fl.	xr.	Dies.		T.	T.

4. Conscriptio et Investigatio - Fundorum Censualisticorum Anna 1820 per nos Infrascriptos peracta.

pagina din stânga

Sub numeris	Nomina et Cognomina Incolarum Censualisticorum spectantium ad Dominium	Quorum tenuta extant in Possessione, et possi dentur per Domesticum vel Extraneum	Terrarum Arabium	Pratorum	Pasce torum	Sylvarum	Paliseriorum	a quibus annuum
								In
								Parata		Vecturis, vel Aratris	Laboratoribus Pedestribus
			Jug.	Jug.	Jug.	Jug.		fl.	xr.	Numero

pagina din dreapta

Censum solvunt							Legitimatio Possessorii
In Naturalibus							Ex Productione Lillerarum Sub Nris	Ex propria recognitione praehabiti ex beneplacito Dominali de anno in annum Possessorii	Nulia Litterarum Pro- ductione, aut ex beneplacito Dominali Possessorii recognitione accendente investi- gandum an haec tenuta ex fundis allodialibus, Vel ex Desertis et quo anno enitis promanent, et quanto tempore per Censualisitas possideantur.
Vini		Triticei	Milii	Avenae	Caponum	Pulli
Cup	Pin	Me	tre	tae	Nrô.	Nrô.

Ghid pentru consultarea conscripției

Părțile care au supraviețuit din conscripție se păstrează la Arhivele Naționale ale Ungariei de la Budapesta, sub numărul de inventar F 52. Ele au fost fotografiate integral pe 53 de role de microfilm de 35 mm. Acestea sunt digitalizate și disponibile pe siteul FamilySearch cu o indexare parțială a localităților.