Fișe matricole penale

Fișa matricolă penală a lui Constantin Argetoianu, prim-ministru al României în 1939, născut la 1871, arestat la 5 mai 1950 la vârsta de 79 de ani și încarcerat la penitengiarul Sighet, unde a murit la 6 februarie 1955.

Fișele matricole penale erau documente care însoțeau deținuții, consemnând datele de identificare și informații cu privire la periplul carceral. Fișele foștilor deținuți politici anticomuniști, condamnați între 6 martie 1945 și decembrie 1989 se păstrează la arhiva Direcţiei Generale a Penitenciarelor (astăzi Administraţia Naţională a Penitenciarelor) şi sunt centralizate la penitenciarul Jilava. Acestea au fost scanate și indexate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și sunt disponibile online pe siteul instituției.

Informațiile din fișe

Matricolele penale erau fișe cartonate tipărite cu un șablon pe ambele fețe și completate de mână. Au existat două modele de șablon, dar informațiile consemnate sunt în mare, aceleași. Fiecare deținut putea avea una sau mai multe fișe.

Datele personale

Fișele consemnează numele și prenumele, data și locul nașterii, numele părinților, domiciliul, ocupația, averea, cetățenia, studiile, starea civilă, numele și ocupația soției sau soțului, numărul copiilor, serviciul militar, mențiuni referitoare la sănătate și semnalmentele fizionomice.

Originea socială consemna apartenența la una dintre categoriile: țăran (sărac, mijlocaș sau fără pământ), mic burghez, burghez, chiabur, moșier sau muncitorească. Titulatura de chiabur era alocată cu foarte mare lejeritate.

Apartenența politică arată de regulă un partid, de pildă PNȚ, sau mișcarea legionară. Aceasta nu indică neapărat apartenența formală cu un partid politic. Adesea, simpla prezență la evenimente politce sau exprimarea verbală a susținerii unei idei era suficientă.

Condamnarea putea fi printr-o decizie a tribunalului și este exprimată în ani, sau o internare administrativă, adică o pedeapsă dictată direct de Securitate și exprimată în luni (între 6 și 72). De obicei, internările aveau loc atunci când nu se găseau probe suficiente pentru un proces instrumentat în prealabil dar deținutul era considerat periculos.

Fișa matriocolă penală a lui Ioan Mitrea, condamnat la 7 ani de temniță grea, executați la Tribunalul Cluj, Aiud, Văcărești, Poarta Albă, Colonia Valea Neagră – Canal, Unitatea Militară 0123/H, din nou la Aiud, Jilava, din nou la Aiud și în ultimul an la Târgu Ocna.

Locurile de detenție și transferurile sunt consemnatea atât pe verso, cât și pe față, în format restrâns. Deținuții recalcitranți erau adesea transferați în mod repetat.

Pentru reconstituirea traseului carceral al unui fost deținut politic, este necesară studierea tuturor înscrisurilor de pe fișele existente, care adesea sunt incomplete. Este uneori necesară corelarea însemnărilor de pe față și verso, stabilind corespndențe în funcție de particularitățile scrisului, cum ar fi culoarea. Spre exemplu, din fișele matricole penale ale lui Ioan Mitrea pot fi identificate penitenciarele și datele în care a fost internat.

Tipul pedepsei este consemnat de regulă cu o abreviere:

Cor.	închisoare corecţională
T. G.	temniţă grea
T. Gr.
M. S.	Muncă silnică
M. S. V.	Muncă silnică pe viaţă

În fișele matricole apar adesea alte abrevieri:

Art.

Articol

C.M.

Centru Militar

Col.

Colonie de muncă

C.P.

Cod penal

C.R.

contrarevoluţionar

C.S.S.

Consiliul Securităţii Statului

C.T.

Centru de Triere

C.T.B.

Centrul de Triere Bucureşti

D

Decret

D.C.

drept comun

D.G.M.

Direcţia Generală a Miliţiei

D.G.P.C.M.

Direcţia Generală a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă

D.G.P.C.U.M.

Direcţia Generală a Penitenciarelor, Coloniilor şi Unităţilor de Muncă

D.G.S.P.

Direcţia Generală a Securităţii Poporului

D.G.S.S.

Direcţia Generală a Securităţii Statului

D.L.

Decret-lege

D.L.C.M.

Direcţia Lagăre şi Colonii de Muncă

D.M.R

Direcţia de Miliţie Regională

D.O.

Domiciliu obligatoriu

Dos. Nr.

Dosar nunărul

D.P.L.C.

Direcţia Penitenciare, Lagăre şi Colonii

D.R.S.

Direcţia Regională de Securitate

D.U.M.

Direcţia Unităţilor de Muncă din MAI, în perioada 1950–1952

F.D.C.

Frăţiile de Cruce

Form.

Formaţiune

F.P.

fără partid

I.C.

Închisoare corecţională

Int.

Internat

J.

Hotărâre judecătorească

M.A.I.

Ministerul Afacerilor Interne

M.A.N.

Marea Adunare Naţională

M.F.A.

Ministerul Forţelor Armate

M.I.

Ministerul de Interne

M.S.S.

Ministerul Securităţii Statului

P.M.

Parchet Militar

Pol.

politic

P.V.

Proces verbal

Reg.

regiune, regională

R.Z.

Rezoluţie

Sec.

securitate, secret

S. M. B.

Securitatea Municipiului Bucureşti

T. M.

Tribunal Militar

T. M. R. M.

Tribunal Militar al Regiunii Militare

T. M. T.

Tribunalul Militar Teritorial

U.M.

Unitatea Militară, unitate de muncă din subordinea Direcţiei Unităţilor de Muncă din MAI

Unelt.

Uneltire