Recensământul General al Populației din Anul 1930

Recensământul din 29 decembrie 1930 a fost primul recensământ efectuat pe întreg teritoriul României Mari, după Unirea din 1918. A fost organizat de Institutul Central de Statistică, sub conducerea lui Sabin Manuilă și este considerat unul dintre cele mai complete și mai riguros recensământe realizate vreodată în România, atât ca metodologie, cât și ca amploare a datelor colectate.

Context istoric

Harta administrativă a României la 1930. Sursa: Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0. Autor: ArdadN / Andrein

După Primul Război Mondial, România a trecut prin niște transformări radicale. În urma Marii Uniri din 1918, suprafața țării s-a mărit de peste două ori (de la circa 138.000 la aproape 295.000 km²), iar populația a crescut de la circa 7,9 milioane la peste 18 milioane de locuitori. Statul român în această nouă formă era alcătuit din provincii cu tradiții administrative, juridice și statistice foarte diferite (Vechiul Regat, Transilvania, Bucovina, Basarabia), fiecare moștenind sisteme de evidență proprii de la administrațiile de care au depins anterior.

Legea unificării administrative din 1925 (promovată de guvernul Ion I. C. Brătianu) a impus, pentru prima dată, o organizare administrativ-teritorială unitară la nivelul întregului regat. Autoritățile aveau însă nevoie și de o imagine completă a noii populații, pentru a putea planifica reformele economice, sociale și instituționale ale statului reîntregit. Recensământul din 29 decembrie 1930 a răspuns acestei nevoi, fiind gândit ca un instrument de cunoaștere a potențialului uman, social și material al țării, esențial pentru opera de modernizare.

Dincolo de miza administrativă internă, recensământul a avut și o miză de recunoaștere internațională: documenta, cu rigoare statistică, caracterul componenței etnice și naționale a noului stat unificat, într-un context geopolitic în care granițele și apartenența teritoriilor recent alipite (Transilvania, Basarabia, Bucovina) rămâneau subiecte sensibile.

Recensământul

Prima pagină a formularului folosit la Recensământul general al Populației din 1930, conținând prima parte a instrucțiunilor de completare.

Teritoriul țării a fost grupat statistic în nouă provincii istorice, fiecare cuprinzând județele aferente:

1. Muntenia
2. Oltenia
3. Dobrogea (inclusiv Cadrilaterul)
4. Moldova (inclusiv Ținutul Herța)
5. Basarabia
6. Bucovina
7. Transilvania
8. Banat
9. Crișana-Maramureș

Pagina a patra a formularului folosit la Recensământul general al Populației din 1930, conținând continuarea instrucțiunilor de completare.

Recensământul a marcat un moment metodologic important: pentru prima dată în România, datele au fost prelucrate mecanografic (cu echipamente de calcul pe cartele perforate), nu manual.

Un exemplu completat de pagini interioare din formularul Recensământului General al Populației din 1930, conținând lista persoanelor dintr-o gospodărie din satul Dâmbu, Județul Prahova.

Formularele individuale de gospodărie

Aceste documentele au fost completate efectiv, pe teren, gospodărie cu gospodărie, la data recensământului. Fiecare formular are patru pagini, fiind o coală lungă în format orizontal c. 1:3, pliată vertical la jumătate. Filele sunt legate cu sfoară pe latura din stânga, în volume de circa 240 de formulare. Fiecare volum este împărțit în fascicule de circa 80 de de file.

Instrucțiuni de completare

Filele exterioare ale formularelor, numerotate 1 și 4, conțin instrucțiunile de completare ale formularelor. Aceste pagini sunt tipărite și identice pentru toate filele.

Lista nominală tabelară

Filele interioare conțin lista nominală, fiecare formular fiind dedicat recenzării unei singure gospodării. Acestea sunt șabloane tabelare tipărite, completate de mână cu creionul sau cu cerneală.

În partea de sus, în stânga este identificată adresa (județul, plasa, comuna, satul, strada, numărul, etajul și apartamentul). În partea dreapta sus este consemnat sectorul de recensământ.

Central, la partea de sus, apare titlul formularului și numărul de ordine din fasciculul respectiv: LISTA DE GOSPODĂRIE (MENAJ, FAMILIE, CASĂ) No. ...

Corpul principal al formularului este un tabel cu 26 de coloane, structurat în două secțiuni:

A. Persoane cari au locuința obișnuită în această comună

B. Persoanele cu locuința obișnuită în altă comună și cari au petrecut din întâmplare ziua numărătoarei în această casă

Secțiunea A conține 12 rânduri,iar secțiunea B numai 3, fiecare rând fiind dedicat unei singure persoane.

Rubrica		§
No. curent		a
NUMELE de botez		b
NUMELE de familie		c
SITUAȚIA în FAMILIE tată, mamă, fiu, nepot, văr, bunică, bunic, servitor, chiriaș, etc. În dreptul capului de familie puneți semnul X		d
La cei cu reședința obișnuită în comună Dacă este de față în comună, se ca scrie: da. Dacă este plecat, se va arăta adresa exactă unde s'a dus.		e
SEXUL	Bărbați	f
	Femei	g
VÂRSTA (anul început se socotește întreg)		h
LOCUL NAȘTERII	SATUL sau COMUNA	i
	JUDEȚUL Pentru cei născuți în străinătate se va arăta țara	j
STAREA CIVILĂ Necăsătorit? Căsătorit? Văduv? Divorțat?		k
FEMEIA MĂRITATĂ, VĂDUVĂ sau DIVORȚATĂ	Câți copii are în viață?	l
	Câți copii i-au murit?	m
RELIGIA Se va arătà cărui cult, confesiune, biserici, aparține		n
Limba maternă	Se va scrie limba pe care locuitorul o vorbește acasă și pe care a învățat-o de la părinți	o
	Dacă limba maternă nu e cea română, înțelege românește?	p
NEAMUL Român, Ungur, German, Evreu, Rus, Polon, Bulgar, Turc, Sârb, Țigan, sau anume care altul?		q
CETĂȚENIA (supușenia)		r
ȘTIINȚA DE CARTE	Știe carte sau nu știe?	s
	Ultima școală urmată (Arătați felul școalei)	t
PROFESIUNEA	Profesia Principală (ocupația, meseria, funcțiunea de căpetenie) din care își trage isvorul principal de trai și căreia îi dă cea mai mare parte a timpului său de lucru	u
	Situația în profesie Gradul funcției cu denumirea ei exactă sau situația în profesie (de pildă: maestru, calfă, lucrător; sau, dacă este în agricultură: lucrează pe pământul său sau este arendaș, asociat în obște, administrator, dijmaș, cu ziua, etc.)	v
	Instituția sau intreprinderea unde se exercită profesia Arătați exact instituția, intreprinderea, industria sau proprietatea unde se exercită profesiunea principală, felul și locul acestei întreprinderi	w
	Pentru lucrătorii fără ocupație, cauza lipsei de ocupație (infirmitate, boală incurabilă, lipsă de lucru, lucrător sezonier, etc.)	x
	Profesia secundară, (lăturalnică) Modul și timpul cât lucrează în această profesie; la adricultori poate fi de ex: cărăușia, industria forestieră, minieră sau ocupația la domiciliu ca: rotăria, lemnăria,. Femeia agricultorului care lucrează acasă și vinde ce produce va arăta felul ocupației	y
OBSERVAȚIUNI (În caz când o persoană este atinsă de vre-o una din infirmitățile: orb, surdo-mut, olog, se va specifica anume de care)		z

La partea inferioară, formularul are semnăturile recenzorului, declarantului și controlorului.

Analiza statistică

Rezultatele analizei statistice au fost publicate ulterior, după 1938, în mai multe volume tematice, editate de Institutul Central de Statistică:

• Vol. I — Sex, stare civilă, grupe de vârstă, gospodării, infirmități, populația flotantă
• Vol. II — Neam, limbă maternă, religie
• Vol. III — Știința de carte
• Vol. IV — Locul nașterii, situația în gospodărie, menaje colective, mărimea gospodăriilor, cunoașterea limbii române, cetățenia, vârstă
• Vol. V–VII — Profesiuni (populația după situația în profesie, clase și grupe de profesiuni, pe sexe, vârstă, instrucție și neam)

• Vol. IX — Structura populației României, tabele selecționate

Consultarea la sala de studiu

Formularele originale din 1930 sunt păstrate de Arhivele Naționale Istorice Centrale. Documentele intră în categoria „dosare personale”, cu acces după 75 de ani de la creare la sala de studiu, dar nu sunt inventariate. Pentru consultarea formularelor la sala de studiu, sunt necesari doi pași:

1. Aprobarea de studiere și identificarea volumelor pentru localitatea de interes

Pentru că Recensământul 1930 nu figurează în Lista Fondurilor și Colecțiilor date spre cercetare la sala de studiu, este necesară o aprobare de studiere. Aprobarea se solicită printr-o cerere individuală transmisă pe adresa saladestudiu@arhivelenationale.ro, în care se menționează localitatea de interes.

CERERE

adresată Serviciului Municipiului Bucureşti al Arhivelor Naționale

Subsemnatul, ... , cu domiciliul în localitatea ..., la adresa ..., e-mail ..., telefon ..., având buletin/paşaport nr. ..., solicit prin prezenta o aprobare de studiere la sala de studiu a volumelor Fondului Recensământului General al Populației din anul 1930 pentru următoarele localități:

1. Jud. ..., Plasa ..., Comuna ..., Localitatea ...

2. Jud. ..., Plasa ..., Comuna ..., Localitatea ...

Solicit aceste dosare pentru studierea și fotografierii la sala de studiu, în vederea unei cercetări monografice / genealogice / statistice.

Data: ... Semnătura ...

Pentru facilitarea identificării volumelor de interes, este important să respectați structura administrativă din 1930, și nu pe cea actuală. Aceasta se poate face consultând volumele statistice publicate pentru identificarea județului și a plasei corespunzătoare.

Răspunsul va conține un referat, prin care se raportează dacă localitățile solicitate au fost identificate și în caz afirmativ, numărul dosarului sau dosarelor aferente.

2. Solicitarea și cercetarea la sala de studiu

Dacă localitățile au fost identificate, dosarele se pot solicita la sala de studiu printr-un buletin de comandă obișnuit, menționând "RECENSĂMÂNT 1930 JUD. ..." la denumirea fondului, și trecând numărul dosarului identificat la rubrica cotei. Numărul maxim de dosare care pot fi solicitate este de 10 pe zi, nu mai mult de trei zile pe săptămână. Comenzile trebuie plasate până în ziua de miercuri, orele 14:00, din săptămâna anterioară vizitei la sala de studiu.

Bibliografie

• Săgeată, Radu, „Structura etnică a României Unite: scurt comentariu pe baza datelor recensământului din 29 decembrie 1930", GeoPolitica, 2020.
• Mihăilescu, Vintilă, Blocul carpatic românesc (cu prilejul unei hărți istorice: harta etnică a României după recensământul românesc din 1930), Imprimeria Națională, București, 1942.
• „Procesul de urbanizare în România Mare, conform datelor recensământului detaliat din 1930", Historia.ro.
• „Instituția recensământului. Caz particular: 1838 și 1930", Radio România Actualități — serie Istorica.
• Institutul Național de Statistică, „Istoric RPL — Recensământul Populației și Locuințelor", recensamantromania.ro.

• Studiu retrospectiv MPRA (Munich Personal RePEc Archive), A retrospective study on Romania's [territorial-administrative evolution], disponibil pe mpra.ub.uni-muenchen.de.
• Legea nr. 95/1925 privind unificarea administrativă (14 iunie 1925).