Recensământul general din Țara Românească (1837-1838): Diferență între versiuni

De la Enciclopedia genealogica
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
VizualWikitext
licenta imagine
adaugat continutul tabelelor si referinte
Linia 3: Linia 3:


== Context istoric ==
== Context istoric ==
''Regulamentul Organic'' al Țării Românești a fost o cvasiconstituție adoptată în 1831. În capitolul al patrulea, acesta prevedea înființarea ''Departamentului Dinlăuntru'' – ''Departamentului Mădularelor Sfatului Administraței'' ''(Secţia III, articolul 151)'', echivalentul unui minister al afacerilor interne actual. Printre altele, acesta avea ca obiect de activitate strângerea de informaţii statistice despre populaţie, geografie, economie, transport, comunicaţie, urbanizare, mediul înconjurător și alte domenii. Acest departament a conceput și organizat recensământul din 1837–1838.
''[https://ro.wikipedia.org/wiki/Regulamentul_organic Regulamentul Organic]'' al Țării Românești a fost o cvasiconstituție adoptată în 1831. În capitolul al patrulea, acesta prevedea înființarea ''Departamentului Dinlăuntru –'' ''Departamentului Mădularelor Sfatului Administraței'', echivalentul unui minister al afacerilor interne actual. Ministrul de interne era [https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Ghica Mihail Ghica], fratele domnitorului [[wikipedia:Alexandru_II_Ghica|Alexandru II Ghica]] (1834-1842). Acest departament era împărțit în trei secții, Secția a III-a fiind însărcinată cu strângerea de informaţii statistice despre populaţie, geografie, economie, transport, comunicaţie, urbanizare, mediul înconjurător și alte domenii. Această secție a fost condusă de Iordache Creţulescu<ref>Bogdan Mateescu (director de proiect). ''Baza de date Dem-Ist''. Academia Română, Institutul de Istorie ''Nicolae Iorga,'' 2021. https://demist.iini.ro/</ref> și Iancu Manu.
 
În baza articolului 151 din Regulamentul Organic, Secția a III-a conceput și organizat recensământul din 1837–1838, denumit oficial "statistica țării". În planificarea recensământului este posibil să fi fost implicat şi [[wikipedia:Petrache_Poenaru|Petrache Poenaru]].
 
== Formularele recensământului ==
Au existat două tipuri de circumscripţii de recenzare, corespunzând organizării administrativ-teritoriale a țării în localități rurale și urbane.
 
=== Circumscripțiile urbane ===
Recenzarea localităţilor urbane cu sedii de poliţie a căzut în responsabilitatea şefilor de poliţie locali (numiți ''polițai'' sau ''polițmaister'') și a celor cinci comisari de sector din București.<ref name=":0">Bogdan Mateescu. ''Digitising the Wallachian census forms of 1838. The first population samples of the DEM-IST database''. În ''Studii și materiale de istorie modernă, vol. XXXIII,'' pp. 19–84. Academia Română, Institutul de Istorie ''Nicolae Iorga,'' București, 2020. </ref> 
 
=== Circumscripțiile din provincie ===
În provincie, subprefecții (''subocârmuitorii'') erau responsabili cu recenzarea propriilor sub-diviziuni administrative. La 1838, Ţara Românească era împărţită în 18 judeţe. Județele erau formate dintr-un total de 95 de subdiviziuni la nivelul întregii țări, dintre care 78 de plăşi în zonele de deal şi câmpie şi 17 plaiuri în zonele de munte. Dintre acestea, 17 subdiviziuni includeau oraşe sau târguri fără poliţie proprie, care au revenit de asemenea în responsabilitatea subprefecților.<ref name=":0" />
 
=== Formularele de tip A ===
Formularele de recenzare conțineau 24 de coloane, paginate fie pe orizontală, fie pe câte două pagini adiacente verticale.
{| class="wikitable"
|+
!Coloana
! colspan="2" |Titlul
!Exemplu
|-
|1
| colspan="2" |№
|
|-
| rowspan="6" |2
| rowspan="6" |Numele
|capul de familie
|''Gheorghe sin Gheorghe''
|-
|soția
|''Maria soția sa''
|-
|băieți
|''Matei sin lui''
|-
|fete
|''Ioana fiesa''
|-
|slugi
|''Radu argatu''
|-
|alți colocatari
|''Ioana muma lui Gheorghe''
|-
|3
| colspan="2" |Neamul
|''român, ovrei, țigan, sârb''
|-
|4
| colspan="2" |Căsătoria
|''însurat, neînsurat, văduvă''
|-
|5
| colspan="2" |Vârsta
|
|-
|6
| colspan="2" |Birul
|''birnic, scutit, neam, sudit, fiu de postelnicel''
|-
|7
| colspan="2" |Claca
|''clăcaș, moșnean, loc înfundat''
|-
|8
| colspan="2" |Meșteșugul
|''muncitor, plugar, zidar, fierar, săpător''
|-
|9
| colspan="2" |Pogoane lucrate
|''1. grâu''
''3. porumb''
''6. fân''
''1. orz''
''2. ovăz''
''1. mei''
|-
|10
| colspan="2" |Beteșug
|''vătămat, orb de un ochi, un picior de lemn, boșorog, șchioapă de un picior din naștere, zgârcită de ani 7, foarte bătrân și nevolnic''
|-
|11
| colspan="2" |Cai
|
|-
|12
| colspan="2" |Boi
|
|-
|13
| colspan="2" |Vaci
|
|-
|14
| colspan="2" |Oi
|
|-
|15
| colspan="2" |Capre
|
|-
|16
| colspan="2" |Râmători
|
|-
|17
| colspan="2" |Bivoli
|
|-
|18
| colspan="2" |Măgari
|
|-
|19
| colspan="2" |Catâri
|
|-
|20
| colspan="2" |Stupi
|
|-
|21
| colspan="2" |Pruni
|
|-
|22
| colspan="2" |Duzi
|
|-
|23
| colspan="2" |Vie
|
|-
|24
| colspan="2" |Pomet
|
|}
 
== Bibliografie ==
<references />

Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 12:54

Pagini din registrul recensământului din 1838 pentru satul Târlești, plasa Teleajenului, județul Saac. Imagine: Andrei Popescu (CC BY-NC-SA 4.0)

Primul recensământ general al Țării Românești a fost realizat în anii 1837–1838.

Context istoric

Regulamentul Organic al Țării Românești a fost o cvasiconstituție adoptată în 1831. În capitolul al patrulea, acesta prevedea înființarea Departamentului Dinlăuntru – Departamentului Mădularelor Sfatului Administraței, echivalentul unui minister al afacerilor interne actual. Ministrul de interne era Mihail Ghica, fratele domnitorului Alexandru II Ghica (1834-1842). Acest departament era împărțit în trei secții, Secția a III-a fiind însărcinată cu strângerea de informaţii statistice despre populaţie, geografie, economie, transport, comunicaţie, urbanizare, mediul înconjurător și alte domenii. Această secție a fost condusă de Iordache Creţulescu[1] și Iancu Manu.

În baza articolului 151 din Regulamentul Organic, Secția a III-a conceput și organizat recensământul din 1837–1838, denumit oficial "statistica țării". În planificarea recensământului este posibil să fi fost implicat şi Petrache Poenaru.

Formularele recensământului

Au existat două tipuri de circumscripţii de recenzare, corespunzând organizării administrativ-teritoriale a țării în localități rurale și urbane.

Circumscripțiile urbane

Recenzarea localităţilor urbane cu sedii de poliţie a căzut în responsabilitatea şefilor de poliţie locali (numiți polițai sau polițmaister) și a celor cinci comisari de sector din București.[2]

Circumscripțiile din provincie

În provincie, subprefecții (subocârmuitorii) erau responsabili cu recenzarea propriilor sub-diviziuni administrative. La 1838, Ţara Românească era împărţită în 18 judeţe. Județele erau formate dintr-un total de 95 de subdiviziuni la nivelul întregii țări, dintre care 78 de plăşi în zonele de deal şi câmpie şi 17 plaiuri în zonele de munte. Dintre acestea, 17 subdiviziuni includeau oraşe sau târguri fără poliţie proprie, care au revenit de asemenea în responsabilitatea subprefecților.[2]

Formularele de tip A

Formularele de recenzare conțineau 24 de coloane, paginate fie pe orizontală, fie pe câte două pagini adiacente verticale.

Coloana Titlul Exemplu
1 №
2 Numele capul de familie Gheorghe sin Gheorghe
soția Maria soția sa
băieți Matei sin lui
fete Ioana fiesa
slugi Radu argatu
alți colocatari Ioana muma lui Gheorghe
3 Neamul român, ovrei, țigan, sârb
4 Căsătoria însurat, neînsurat, văduvă
5 Vârsta
6 Birul birnic, scutit, neam, sudit, fiu de postelnicel
7 Claca clăcaș, moșnean, loc înfundat
8 Meșteșugul muncitor, plugar, zidar, fierar, săpător
9 Pogoane lucrate 1. grâu

3. porumb 6. fân 1. orz 2. ovăz 1. mei

10 Beteșug vătămat, orb de un ochi, un picior de lemn, boșorog, șchioapă de un picior din naștere, zgârcită de ani 7, foarte bătrân și nevolnic
11 Cai
12 Boi
13 Vaci
14 Oi
15 Capre
16 Râmători
17 Bivoli
18 Măgari
19 Catâri
20 Stupi
21 Pruni
22 Duzi
23 Vie
24 Pomet

Bibliografie

  1. ↑ Bogdan Mateescu (director de proiect). Baza de date Dem-Ist. Academia Română, Institutul de Istorie Nicolae Iorga, 2021. https://demist.iini.ro/
  2. ↑ 2,0 2,1 Bogdan Mateescu. Digitising the Wallachian census forms of 1838. The first population samples of the DEM-IST database. În Studii și materiale de istorie modernă, vol. XXXIII, pp. 19–84. Academia Română, Institutul de Istorie Nicolae Iorga, București, 2020.
Adus de la „https://wiki.genealogica.ro/index.php?title=Recensământul_general_din_Țara_Românească_(1837-1838)&oldid=484”