Vizualizare sursă pentru „Registre parohiale (mitrici) primare din Moldova — religia ortodoxă (1829–1865)”

În Moldova, Regulamentul Organic a pus în sarcina parohiilor responsabilitatea consemnării botezurilor, cununiilor și deceselor în condici parohiale, numite mitrice.

== Context istoric ==
Până în secolul al XVI-lea, starea civilă a persoanelor nu a fost înregistrată nici laic și nici religios în Moldova. Starea civilă și relațiile familiale în general erau validate de comunitate sau consemnate în diverse acte de proprietate. Astfel, starea civilă se putea dovedi cu martori sau acte de familie. Martorii erau de regulă rude sau vecini bine văzuți în comunitate care puteau confirma naşterea, căsătoria sau moartea unei persoane, garantând cu reputația lor, fără a exista sancţiuni în cazul unei declaraţii false.<ref>Rebeca Coman. ''Actele de stare civilă în legislația românească''. Universitatea Constantin Brâncoveanu, Pitești </ref>

Începând cu secolul al XVI-lea, preoţii au început să țină liste simple cu numele persoanelor botezate, cununate şi înmormântate, inițial în parohiile din marile centre urbane și mănăstiri. Primele recomandări în această privință apar în ''Pravila Ritorului Lucaci'', cel mai vechi manuscris juridic românesc,  scris în 1581 la cererea episcopului de Roman, Eustatie.<ref>I. Rizea. ''Pravila ritorului Lucaci.'' Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971.</ref><ref>Nicolae Smochină, Nichita Smochină. ''O pravilă românească din veacul al XVI-lea – Pravila sfinților părinți după învățătura lui Vasile cel Mare, întocmită de ritorul și scolasticul Lucaci în 1581.'' Biserica Otodoxă Română nr. 11–12, 1965, pp. 1045–1065</ref>

În ''Pravila lui Vasile Lupu'' din 1646 apar dispoziții date preoţilor pentru evidenţa înmormântărilor şi întocmirea testamentelor.<ref>Mihail Stanciu, Gabriel Ștrempel. ''Sfântul Antim Ivireanul. Scrieri''. Basilica, București, 2016 </ref> Norme referitoare la starea civilă se găsesc şi în ''Rezumatul după Pravilele împărăteşti'', întocmit şi tipărit la Iaşi de Andronachi Donici în anul 1814.

O încercare de a impune scrierea mitricilor reiese încă din 1829, instituția ''Divanului Împlinitor al Moldovei'' fiind însărcinată cu obligația de a avea "condici pentru trecerea tuturor acelor din nou născuți, acelor morți și a tuturor nunților ce se vor face [...]". Lucrările urmau să se realizeze în strânsă legătură cu "puterea bisericească" și sprijinul Mitropoliei. Ispravnicii de ținuturi trebuiau să țină aceste condici și să trimită Divanului, lunar, situații lămurite privind numărul născuților, căsătoriților și morților din fiecare ținut.<ref name=":0">Gheorghe Ungureanu. Actele de stare civilă în moldova până la Regulamentul Organic. Revista Arhivelor, 1959, p. 86</ref><ref>Direcția Arhivelor Statului. Îndrumător în Arhivele Statului din Iași, II, București, 1956, p. 57</ref>

''Regulamentul Organic'' din Moldova (1832) a impus pentru prima oară un sistem integral de evidență a stării civile. Aceasta era pusă tot în responsabilitatea preoţilor, care consemnau botezurile, cununiile și decesele în condici parohiale pentru starea civilă, numite ''mitrice''. Ministerul de Interne a elaborat modelele de condici de stare civilă, care erau tipărite de mitropolie și episcopii pentru fiecare parohie. Un formular era pentru cei născuți (partea I), al doilea pentru căsătoriți (partea II) și al treilea pentru morți (partea III). Preoții erau obligați să redacteze aceste acte în dublu exemplar, din care unul original și o copie. La sfârşitul anului, un exemplar era înaintat ispravnicului, prin intermediul protoiereului, iar al doilea exemplar rămânea în arhiva parohiei. Mitropolitul şi episcopii eparhi supravegheau completarea riguroasă a condicilor. Instrucțiuni și anexe speciale au fost redactate ulterior pentru a clarifica situația actelor de stare civilă și pentru comunitățile de catolici, evrei și armeni.<ref name=":1">Gheorghe Ungureanu. Actele de stare civilă în Moldova sub regimul Regulamentului Organic (1832-1864). Revista Arhivelor, 1959, nr. 2, p. 59-60</ref>

În 1844, odată cu înființarea ''Departamentului Averilor Bisericești'', instituție care va prelua sarcina lucrării actelor de stare civilă de la Ministerul de Interne în Moldova, se poate constata o stagnare în ritmul lucrărilor mitricilor. Așteptând noile instrucțiuni, preoții și protoiereii au lăsat în părăsire sau au completat defectuos mitricile din perioada 1844-1845. Noile instrucțiuni emise de către Departamentul Averilor Bisericești urmăreau să treacă în sarcina protoieriei întocmirea exemplarului II al actelor de stare civilă trimise de preoți, care, de această dată, aveau sarcina să le completeze în unic exemplar. Protoieria preda ambele exemplare isprăvniciei ținutului, aceasta urmând să le certifice și să restituiască originalul parohiei, prin protoiereu, spre a se păstra "cu cea mai mare scumpătate ca un depozit sfînt în biserica parohială". Începând cu 1860, actele de stare civilă revin sub autoritatea Ministerului de Interne. <ref name=":1" />

Acest sistem a funcționat până la introducerea Codului Civil al Principatelor Unite din 1864, pus în aplicare în decembrie 1865. Pentru prima dată, rolul de ofiţer al stării civile revenea autorităţilor administrative laice, ieșind din competența bisericii. Cu toate acestea, rolul bisericii în starea civilă a rămas în legislație până în 1928, când legea care uniformiza starea civilă după Mare Unire prevedea că evenimentele de stare civilă trebuiau urmate şi de binecuvântarea religioasă.

== Registrele parohiale ==
De-a lungul celor aproape 35 de ani în care evidența stării civile a fost ținută de preoți, au existat mai multe modele de registre de stare civilă, fie cu pagini goale și texte scrise de mână după un tipar, fie cu un șablon tipărit prealabil și completate de mână. Registrele erau redactate în limba română folosind alfabetul chirilic.

=== Modelul 1832-1844 ===
În Moldova, începând cu anul 1832, în tipografia Mitropoliei se tipăresc primele formulare pentru înregistrarea celor născuți, căsătoriți și morți. În capul formularului avem prezentat un model de completare, preoții urmând să înregistreze evenimentele de naștere, căsătorie și moarte de mână, respectând acest model.

Aceste formulare se folosesc până în anul 1844, odată cu trecerea lucrării mitricilor în sarcina Departamentului Averilor Bisericești. 
[[Fișier:1832-1844-nasteri.jpg|miniatura|Formular tipărit pentru înregistrarea celor născuți (partea I)]]

===== Mitrică partea I (născuți) =====
{| class="wikitable"
|+
! colspan="4" |<small>Pentru cei născuți în anul 1832 în (...) moșia (...) din (...) ținutul (...)</small>
|-
| colspan="3" |No.
|Numele născuților, a părinților, a nașului înpreună cu vârsta, meseria lor, și zioa botezului
|-
|Fii
|Fiice
|Piste tot
|style="text-align: center;"|Luna
|-
|
|
|
|La ''(...)'' a lunii aceștia, din pravoslavnicii părinți anume ''(cutare, arătându-i și porecla și miseria)'' în vârstă de (''...)'' ani, i soția sa ''(cutare, fiica cutăruia)'' , în vârstă de ... ani, s-au născut un/o fiu/fiică care priimind sfântul botez, la ''(...)'' a lunii ''(...)'' în biserica cu hramul ''(...)'' s-au numit (...) fiindu-i nași ''(...)'' din ''(...)'' 
|}
[[Fișier:1832-1844-casatoriti.png|miniatura|Formular tipărit pentru înregistrarea celor căsătoriți (partea II)]]

==== Mitrică partea II (căsătoriți) ====
{| class="wikitable"
|+
! colspan="2" |<small>Pentru cei căsătoriți în anul 1832 în (...) moșia (...) din (...) ținutul (...)</small>
|-
|No.
|Numele, vârsta și zioa cununiei, asemenea numele și porecla nașului
|-
|
|style="text-align: center;"|Luna
|-
|
|La ''zăci'' ghenarie, s-au căsătorit ''(cutare)'' fiu a ''(cutăruia),'' de vârstă de atâția ani, au luat soție pe ''(cutare)'' fiica ''(cutăruia)'', nașul lor au fost ''(cutare).''
|}

==== Mitrică partea III (morți) ====
[[Fișier:1832-1844-morti.png|miniatura|Formular tipărit pentru înregistrarea celor morți (partea III)]]
{| class="wikitable"
|+
! colspan="4" |<small>Pentru cei morți în anul 1832 în (...) moșia (...) din (...) ținutul (...)</small>
|-
| colspan="3" |No.
|Numele, vârsta și zioa în care s-au săvârșit
|-
|Partea bărbătească
|Partea fămeiască
|Piste tot
|style="text-align: center;"|Luna ''(cutare)''
|-
|
|
|
|La ''(atâte)'' ghenarie, s-au săvărșit ''(cutare)'' fiul/fiica ''(cutăruia)'' de vârstă de atâția ani ''(cutare),'' s-au săvârșit la ''(cutare loc)'' unde s-au îngropat.
|}

=== Modelul 1844-1860 ===
Noile formulare, redactate în formă tabelară, vor intra în uz abia din 1845-1846. În perioada 1855-1858, în formularul pentru căsătoriți se introduc noi rubrici cu privire la vârsta mirelui și nr. peciului de cununie.

==== Registru pentru naștere și botez ====
[[Fișier:1844-1860-nastere-botez.jpg|miniatura|939x939px|Registru de naștere și botez]]
{| class="wikitable"
|+
! colspan="11" |<small>Registru pentru naștere și botez pe anul ''(...)'' ținutul ''(...)'' ocolul ''(...)''</small>
!
|-
| rowspan="2" |No. actului
| colspan="2" |Data nașterei
| colspan="2" |Data botezului
| colspan="2" |Secsul
|Numele care s'au dat pruncului la botez
|Numele și pronumele, starea sau meseriea părinților pruncuclui
|Politiea sau satul unde s'au născutu pruncul
|Numele și pronumele nașului sau nașei
|Iscăliturele preutului, a nașului și a părinților
|-
| style="text-align: center;" |Luna
|Zioa
|Luna
|Zioa
|Fiiu
|Fiică
| colspan="5" |
|}

== Referințe ==
<references />